Încă o dată, pentru al patrulea an la rând, Energynomics a organizat o conferință dedicată companiilor de utilități din România, pentru a identifica tendințele și provocările domeniului – „Viitorul utilităților – provocări și oportunități”. Într-un eveniment susținut de CEZ România, au participat cinci vorbitori experți pentru o conversație LIVE online urmărită de aproape 1.000 de persoane.

Ne pregăteam de un an 2020 dinamic, din perspectiva schimbărilor de legislație și reglementări, cu impactul corespunzător asupra comportamentelor de piață ale companiilor de furnizare și distribuție, a spus președintele AFEER Ion Lungu. Din luna martie, totul a fost dat peste cap de criza de sănătate apărută odată cu virusul Covid-19. Simultan cu aceasta, piața resimte din plin avalanșa de modificări în cadrul de reglementare, dar și lipsa de claritate a unor măsuri îndelung așteptate și insistent solicitate de mediul de afaceri.

Confuzie și incertitudine

Anul 2020 a început sub presiunea implementării pe piața locală a unor reglementări europene, precum Directiva 2019/944 și Regulamentul UE 2019/943. “Deși aceste documente au fost aprobate sub președinția României la Consiliul Uniunii Europene, în continuare, nu suntem foarte pregătiți pentru a le transpune în legislația românească și pentru a le aplica în mod corect”, a observat Ion Lungu.

În legătură cu Regulamentul, domnia sa a abordat mai în detaliu aspectele referitoare la contractele pe termen lung. “Contractele bilaterale negociate directe trebuie permise pe piețele extra bursiere, cu rezerva respectării dreptului Uniunii în materie de concurență”, a citat Ion Lungu. “Sintagma pe termen lung a fost definită de ANRE ca fiind o perioadă mai mare de un an. Nu ne place neapărat, dar este o reglementare coerentă care face legea aplicabilă… Din păcate, a apărut și o Ordonanță de Urgență (74/2020) care permite numai noilor producători să încheie contracte bilaterale pe termen lung, dar și legea 155/2020 care spune că aceste prevederi se aplică numai la agregatori!” În concluzie, se menține confuzia și incertitudinea asupra încheierii acestui tip de contracte, ceea ce încurajează un anume tip de expectativă din partea jucătorilor din piață.

3D pentru utilități

Viitorul utilităților este legat de strategia 3D: decarbonizare, digitalizare și descentralizare a spus Doina Vornicu, Chief Operating Officer CEZ România. ”Cu siguranță, viitorul utilităților este digital: toate procesele de astăzi trebuie îmbunătățite și trebuie să treacă la nivelul superior de digitalizare și robotizare. În cadrul CEZ am început de ceva vreme procesul numit Smart Transformation – ne-am propus ca toate aceste companii să se transforme în unele smart, și am plecat de la procesul de măsurare inteligentă, de modernizare a activității electricienilor în teren. Sistemul nostru Mobile Workforce Management este în funcțiune deja de mai bine de un an, iar electricienii noștri s-au împrietenit cu tabletele, toate procesele din exploatare și mentenanță fiind astfel mult mai simple.” În același timp, electricianul poate să anunțe online care este statusul lucrării, a mai spus Vornicu.

”Ne-am propus un program ambițios pentru măsurare inteligentă, în trei ani vom instala 400.000 de contoare la consumatori, în zona Distribuție Oltenia. Conducerea de la distanță a sistemelor SCADA este un program pe care îl vom încheia în anii următori. În prezent, peste 100 de stații de transformare sunt conduse de la distanță în mod direct și intenționăm să finalizăm acest program până în 2023”, a mai spus Doina Vornicu.

Cogenerare de la Kawasaki

Kawasaki propune pieței soluții de producere a energiei electrice prin mijloace convenționale, cum ar fi cu ajutorul gazului natural, dar și prin hidrogen – noua tendință în momentul de față în lume, spune Cristian Athanasovici, Business Development Manager, Kawasaki Gas Turbine Europe.

DESCARCĂ PREZENTAREA LUI CRISTIAN ATHANASOVICI

”Kawasaki Gas Turbine produce turbine cu gaze, motoare cu ardere internă, dar are și soluții integrate pentru centrale de producere a energiei electrice și termice în cogenerare, pentru diferite tipuri de consumatori – industriali sau urbani”, a expus el. “Kawasaki Heavy produce foarte multe echipamente și are soluții pentru numeroase industrii diferite. Producem nave care transportă azi hidrogen lichefiat, trenuri de mare viteză, avioane, motoare pentru avioane, motociclete și roboți și mașini de precizie înaltă. Divizia pentru Energie, Kawasaki Gas Turbine Europe, stabilită în Germania, lângă Frankfurt, are și în România un birou de reprezentare pentru Europa de Sud-Est, din 2018”, a spus el.

”În domeniul apelor uzate, Kawasaki produce suflante pentru barbotarea apei; putem susține această tehnologie cu turbinele cu gaze sau motoarele cu ardere internă pentru producere de energie electrică și căldură”.

Termoficarea are nevoie de investiții majore

”Sectorul încălzirii are nevoie de finanțare masivă, nu mai putem sta la nesfârșit cu un sistem care abia rezistă de zeci de ani”, a spus Claudiu Crețu, Administrator Special, ELCEN. „E nevoie de capacități noi, eficiente, de digitalizare – iată că această pandemie scoate în evidență încă o dată necesitatea soluțiilor digitale, iar contextul e unul favorabil pentru implementarea acestora. Când vorbim de decarbonizare, vorbim de perioadă de tranziție, de unități de producție pe bază de gaze naturale care pot susține regenerabilele.”

Claudiu Crețu a subliniat că tehnologia anului 2020 nu permite încălzirea orașului București doar cu regenerabile. “Putem, însă, încerca proiecte-pilot, care să completeze soluții în cogenerare pe gaze, și ulterior, prin evoluția tehnologică, să atingem neutralitatea cerută. Deocamdată, însă, soluția realistă este reprezentată de centralele în cogenerare” a spus Claudiu Crețu.

Recent, Primăria Capitalei a semnat contractul de finanțare a reabilitării sistemului de distribuție a energiei termice din București, ce prevede o finanțare de 1,6 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde bani europeni nerambursabili. ”Este important să aibă loc cât mai repede procedurile de achiziție și semnarea contractelor, astfel încât să poate începe cât mai repede implementarea programului”, a adăugat el.

Structuri de comunicație sigure și complete cu HPE România

În intervenția domniei-sale, Alexandru Vîlcu, Hybrid IT Manager la HPE România, a pornit de la evidența că digitalizarea este prezentă acum în toate aspectele vieților noastre. În sectorul industrial, una dintre provocări este “cantitatea uriașă de informație, în creștere de la an la an și într-o manieră nestructurată”. Multe date sunt produse de aparate neconvenționale, iar gestionarea într-o manieră inteligentă, care poate combina zona informației cu tot mediul modern și infrastructura existentă, a devenit un deziderat pentru orice companie. “Să ne imaginăm, în zona extractivă, o sondă care colectează date în mod real și își ajustează singură parametri la fața locului, în funcție de diagnoza locală. Asta înseamnă o soluție autonomă, care trebuie să funcționeze într-o manieră distribuită”, a precizat el.

Folosind soluțiile HPE, orice structură de comunicație va fi sigură și completă. ”Având în vedere autonomia, totul trebuie să se desfășoare fără intervenție umană, pentru o maximă viteză și eficiență, iar din punct de vedere al securității, trebuie să asigurăm respectarea standardelor, și am pregătit o pleiadă de funcționalități pentru a asigura funcționarea și comunicarea echipamentelor”.

Primordiale rămân, însă, reducerea costurilor de operare și predictibilitatea în serviciile oferite consumatorilor, a mai spus el, înainte de a prezenta câteva studii de caz.

S-au înscris pe platforma MyConnector pentru a participa la dialog aproape 160 de persoane, reprezentanți ai unor organizații precum AAECR, ABB ASEA BROWN BOVERI SRL, ACUE, Advantage Austria – Secția Comerciala a Ambasadei Austriei, Alpiq Energy SE, ALRO Slatina, Ambasada Republicii Bulgaria, Ambasada SUA, Axpo Energy Romania, Azomureș, BCR, Beia Consult International, Business France, Centrica Business Solutions Romania SRL., CET-Nord SA, CIECH Soda Romania SA, COGEN ROMANIA, Coproform SRL, CRH Ciment Romania, Delgaz Grid, E.ON, Eaton Electric, Electrica, Electrocentrale București SA, Electromagnetica, EnergoBit, EY, Hidroelectrica, Honeywell, HPE, ING Bank, Linde, Metaplast, Michelin, Mitsubishi Corporation, OMV Petrom, RADET Constanta, Siemens Energy, Termoficare Oradea, Transelectrica, Veolia Energie Romania, Vestra Industry, Yokogawa.