Pentru ca tranziția energetică să reușească este nevoie de implicarea tuturor actorilor relevanți. În prezent, industria energetică din România este asemenea unei orchestre care se pregătește să execute o amplă simfonie în care fiecare instrument are un rol esențial. Fiecare componentă trebuie să se sincronizeze și să-și interpreteze partitura (strategia) astfel încât să avem o tranziție lină și de succes către sursele de energie durabile și sustenabile. Ediția a 9-a a Energy Strategy Summit (articole de follow-up) a fost o excelentă oportunitate de a explora industria energetică din România și a evidențiat principalele provocări cu care se confruntă fiecare sector.
Uvertura
Procesul tranziției energetice este ireversibil, iar România trebuie să îl continue indiferent de ce se întâmplă în regiune, a declarat președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu. În același timp, obiectivul măsurilor și investițiilor care vor fi derulate în acest parcurs de decarbonare este ca ”nimeni să nu fie lăsat în urmă”, a subliniat secretarul de stat în Ministerul Energiei Dan Drăgan, adică, energia care urmează să fie produsă trebuie să fie accesibilă tuturor utilizatorilor la prețuri suportabile.
Viitorul va fi al electrificării și al digitalului pentru că aceste două elemente sunt inseparabile, iar scopul tranziției energetice către energiile nepoluante trebuie să fie creșterea beneficiilor pentru societate, a argumentat Gabriel Tache, Country Sales Manager la Eaton România. În aceeași linie, Răzvan Encică, Managing Director la Phoenix Contact România, a afirmat că „societatea viitorului este un electrică, iar în noul context va fi nevoie ca tot lanțul energetic să fie interconectat, ceea ce este realizabil doar prin automatizare și digitalizare”. El a adus în atenție și un impediment semnificativ – lipsa de forță de muncă specializată în sector.
Toți vorbitorii au subliniat că România trebuie să valorifice avantajul de a dispune de un sector de generare variat și echilibrat, în care principalele surse de energie utilizate în prezent, precum cărbunele și gazul natural, energia hidro și cea nucleară vor continua să joace un rol important.
Sursele de energie regenerabilă dau tonul
Tranziția energetică s-a produs deja de peste 20 de ani, odată ce Germania a decis să subvenționeze masiv instalațiile sale eoliene și fotovoltaice, a susținut Cristian Pîrvulescu. Potrivit acestuia, acum este momentul pentru stabilirea măsurilor care să vizeze activitățile din avalul surselor regenerabile, respectiv mai multă automatizare, pentru că piața energetică s-a democratizat și nu mai este controlată de marile companii de utilități. “Noii actori din piața de energie sunt mall-urile, producătorii agricoli, fabricile și industria, iar numărul lor va crește pe măsură ce tot mai multe instituții publice, ansambluri rezidențiale și clădiri vor fi obligate să își monteze panouri fotovoltaice pe acoperișuri. Deficitul de energie nu a fost acoperit de sursele clasice, ci de energia regenerabilă, pentru că în 2022 Uniunea Europeană a instalat mai multe eoliene, pompe de căldură și fotovoltaice decât a făcut-o în toată istoria sa. Concluzia este că subvențiile și războiul au accelerat tranziția energetică”, a adăugat Pîrvulescu.
Obiectivul României de a avea cel puțin 10 GW de unități noi de producere a energiei din surse regenerabile cu emisii reduse de carbon până în 2030 are multe șanse de a fi depășit având în vedere efervescența de pe piață și apetitul investitorilor, care echivalează cu o nouă revoluție industrială, a declarat Varinia Radu, fondator și managing partner Energynomics. Din cei 10 GW, capacități de 2GW urmează să fie realizate în următorii doi ani, iar alți 3 GW până în 2025, a declarat Elena Popescu, Director General al Direcției Generale Politici Energetice și Green Deal din Ministerul Energiei. „Acesta este și un jalon în PNRR și suntem constrânși ca în acest an să încheiem contracte pentru 1.500 MW. Anul acesta va fi o licitație [prin schema de contracte pentru diferență] pentru 2 GW și alta în 2025, pentru 3 GW”, a anunțat Popescu. Doar prin Fondul de Modernizare sunt deja semnate contracte și aprobate scheme de 5,3 miliarde de euro, a declarat Dan Drăgan, iar prin PNRR ar putea fi semnate curând contracte însumând aproape 1 miliard de euro pentru proiecte regenerabile și cogenerare (CHP).
Electrica SA planifică investiții în mai multe capacități de generare a electricității cu puteri cumulate de 1 GW până în 2026, din care proiecte de 400 MW sunt în curs de implementare, a anunțat Alexandru Chiriță, directorul general al companiei. Agricultura și producția industrială sunt sectoarele economice cele mai interesate să investească în capacități proprii de generare a energiei din surse regenerabile pentru a-și optimiza costurile și a-și proteja marjele de profit, a declarat Alexandra Floricică, Head of Green Energy la ProCredit Bank România.
Un studiu derulat la începutul acestui an de către compania de inginerie ABB relevă că peste 92% dintre companii consideră că siguranța energetică și prețul electricității sunt factorii care le influențează în cel mai mare grad deciziile de a investi, a declarat Constantin Ichimoaei, Executive Manager la ABB România. Totodată, cerințele de tip ESG au creat, pentru prima dată, un liant între obiectivele companiilor private și autorități, și astfel ar putea crea premisele unei mai bune comunicări între cele două părți, a declarat Răzvan Copoiu, CEO al companiei Signify SEE Europe. ”ESG is the new black. Trebuie să protejezi planeta făcând și profit, acesta e un indicator de performanță care poate fi urmărit și de companiile private și de partea guvernamentală. Observăm că e ca o literă de lege care se va aplica peste tot […]”, a spus Copoiu.
Contratema: Obstacole în calea regenerabilelor
Energia regenerabilă devine cel mai mare investitor în sectorul energetic, cu un aport estimat de 30-40 de miliarde de euro la nivelul anului 2050, dar lipsa forței de muncă poate fi o piedică în dezvoltarea proiectelor, a subliniat Lăcrămioara Diaconu-Pințea, Country Manager al OX2 România. La rândul său, Ionuț Ciubotaru, Vicepreședinte Dezvoltarea Afacerii la OMV Petrom, a constatat că în România nu există companii care să poată construi parcuri fotovoltaice mai mari de 50 MW, iar multe proiecte construite deja au foarte multe deficiențe. Mai mult, proiectele slabe împiedică dezvoltarea celor bune în domeniul energiei verzi, a avertizat Radu Tărău, Director Executiv al EnergoBit Control Solutions. ”Sunt multe proiecte, dar calitatea lor este foarte diversă și sunt puțini dezvoltatori care dezvoltă corect un proiect. […] Doar noi avem proiecte cu avize tehnice de racordare de 7 GW. Suntem asaltați din toate părțile atât pe partea de planificare, cât și pe cea de execuție. […] Cred că trebuie să avem niște criterii de calitate ca să se poată executa proiectele bune, pentru că apetit din partea investitorilor există”, a spus Tărău. Una dintre cele mai mari greșeli ale beneficiarilor de centrale fotovoltaice este că se raportează în primul rând la preț și la termenul de implementare și abia apoi la calitatea lucrărilor. Numărul ridicat de proiecte neconforme poate periclita investițiile în sector, a avertizat Adrian Săcuiu, Managing Partner la Volt.
Întârzierea cu care autoritățile reușesc să evalueze multitudinea de proiecte de energii regenerabile și lipsa de specialiști în rândul proiectanților și dezvoltatorilor pun în pericol absorbția fondurilor europene alocate sectorului energetic, a completat Roxana Mircea, Managing Partner la REI Grup.
Dan Fleșariu, CEO Wiren, s-a referit la două dintre tendințele următorilor ani: fotovoltaice pe clădirile înalte și stocarea energiei. În opinia sa, poate fi constatată deja creșterea interesului dezvoltatorilor pentru montarea de panouri solare pe clădirile înalte, pe măsură ce se epuizează stocul de clădiri existente, precum și necesitate stocării energiei regenerabile, o consecință de dificultăților legate de injectarea electricității în rețea din cauza creșterii accelerate a numărului de mici producători.
Armonie prin sincronizarea soluțiilor tehnologice
CEZ România este pregătită să crească nivelul anual al investițiilor în zona de distribuție a energiei la 700-800 de milioane de lei pentru a face față ritmului impus de tranziția energetică, a declarat Ondrej Safar, manager de țară la CEZ România. ”Începând de anul viitor credem că este necesar să urcăm nivelul investițiilor, fonduri care vor proveni atât din finanțări proprii, credite bancare și fonduri UE. […] Vedem însă că există și un risc uriaș de a nu avea cu ce companii să facem aceste investiții și nici suficiente echipamente”, a spus Safar.
În acest sens, grupul WIKA, activ în domeniul tehnologiei de măsurare în ultimii 77 de ani, se concentrează pe trei mega tendințe principale care fac parte din tranziția energetică: decarbonizarea, digitalizarea și descentralizarea, am aflat de la Sorin Balasko, Senior Vice President Europa de Est, WIKA Group. Sunt companii precum Huawei, care oferă o serie de echipamente destinate producerii de energie electrice, inclusiv produse de digital power care vin să susțină acest nou val de energie regenerabilă. Mihai Popescu, Product Manager la Huawei România, a prezentat soluții de stocare a energiei și pentru încărcarea vehiculelor electrice.
Din această perspectivă, Claudia Griech, General Manager al E.ON Energie România, a amintit faptul că numărul de mașini electrice din România a ajuns în acest an la 30.000 de unități, față de 6.000 în urmă cu trei ani, iar până în 2030 ar putea ajunge la 200.000 de unități. Pentru încărcarea lor va fi nevoie de o rețea de cel puțin 60.000 de puncte de încărcare electrică, a estimat ea.
Foarte multe companii au început să ia în calcul retehnologizarea unora dintre parcurile eoliene instalate în urmă cu 10-14 ani, întrucât acestea încep să se apropie de sfârșitul duratei lor de viață, a declarat Liviu Gavrilă, vicepreședintele RWEA. O soluție complementară este utilizarea tehnologiilor și echipamentelor care sunt nefolosite în prezent, astfel încât să crească eficiența operațiunilor în derulare, a explicat Elena Popescu, CEO al Elektra Renewable Support.
O sugestie de abordare integrată a venit de la Adrian Paraschiv, Country Manager al companiei Photomate, care a militat pentru ca strategia energetică a României să includă nu doar componenta de producere a energiei din surse regenerabile, ci și soluții de utilizare a acesteia pentru fabricarea de bunuri cu valoare adăugată ridicată. Energia produsă din surse regenerabile va trebui stocată pentru a fi utilizată în momentele de vârfuri de consum dar va trebui folosită și în acele industrii care au nevoie de ea în timpul zilei. Este nevoie de un circuit complet, de la investitorul în producția de energie, trecând prin furnizori, transportatorul de energie, distribuitori și până la consumator final și până la fabricarea produsului finit cu valoarea adăugată mare pe care România să îl poată exporta.
Solistul controversat: renunțarea treptată la sursele fosile
Mai mulți vorbitori au evidențiat provocările legate de dependența actuală de combustibilii fosili și de rolul acestora în tranziția către surse de energie mai curate. Gazul natural este elementul principal pe care ar trebui să se bazeze tranziția energetică, întrucât este un combustibil care poate fi utilizat imediat și cu efecte rapide în privința reducerii emisiilor de carbon, a pledat Ionuț Ciubotaru. Un prim argument este că folosirea gazului în locul cărbunelui diminuează imediat emisiile de carbon folosind tehnologiile existente deja. În al doilea rând, pentru atingerea obiectivului de neutralitate energetică, este nevoie ca industria și consumatorii să își modifice tehnologiile, ceea ce este costisitor și incert, pentru că nu există tehnologii mature care să folosească alt tip de combustibil în afara gazului natural. “Astfel, gazul natural poate asigura folosirea tehnologiilor existente cel puțin pentru o vreme, dând astfel timp apariției unora noi. În plus, gazul poate potența dezvoltarea economiei hidrogenului atât în zona de generare, cât și în cea de transport, iar astfel de teste sunt în derulare în România și în alte țări.” Nu în ultimul rând, know-how-ul din industria de gaz poate fi utilizat și în zona de stocare și captarea carbonului, a mai spus el.
În acest sens, România se află într-o poziție privilegiată pentru că dispune de resurse de gaz natural, a declarat Manuela Trișnevschi, Head of Energy & Utilities la BCR. ”Avem capacitatea de a construi unități mari de energie regenerabilă, dar avem și gazul, pe care îl putem folosi în perioada de tranziție”, a spus ea.
Crescendo prin politici și reglementări
În Strategia de decarbonare pe care a transmis-o Comisiei Europene, România a ales scenariul cel mai optimist, de atingere a neutralității climatice până în 2050. Modalitățile de atingere a noilor ținte se va reflecta în noul Plan Național pentru Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), a cărui revizuire va fi gata în câteva luni, a anunțat Elena Popescu, în numele Ministerului Energiei. “Comisia a venit cu ghiduri și solicitări clare, avem 23 de anexe de completat, care reflectă stadiul de implementare pe fiecare sector și aceste anexe, completate, vor reflecta situația la nivel sectorial și național”, a explicat ea. Antal Lorant, Președintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură energetică și Resurse minerale din Senat, a trecut în revistă câteva dintre reglementările dezbătute și aprobate de comisia pe care o prezidează. Potrivit lui Antal, ”cea mai importantă mișcare” a fost modificarea de către Parlament a Legii Offshore, prin care practic a fost deschisă calea investitorilor OMV Petrom și Romgaz pentru începerea extracției gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră. Prin modificarea Legii fondului funciar, comisia a creat o metodă simplificată de autorizare fără PUZ a parcurilor fotovoltaice pentru suprafețele de teren agricol mai mici de 50 de hectare, dar trebuie analizată și posibilitatea ca investitorii să aibă acces la capacități mai mari de 50 MW sau 50 de hectare. Antal a mai spus că România este prima țară din Uniunea Europeană care a votat ”legea viitorului”, adică legea hidrogenului, prin care a deschis calea procesului de tratate a hidrogenului și folosirea acestuia în amestec cu gazele naturale.
Avem partitura, cine dirijează orchestra?
România va avea nevoie de tot mai multă energie pe măsură ce se dezvoltă și nivelul de prosperitate crește, dar provocarea este ca acea energie să aibă o amprentă de carbon cât mai redusă, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom. La fel ca în restul Uniunii Europene, toate companiile energetice din România și-a creat planuri de tranziție energetică, iar “în ultimii doi ani a devenit clar că tranziția energetică trebuie să însemne și securitate energetică, precum și prețuri accesibile la energie”. România dispune acum de partitură și de toate instrumentele necesare pentru ca tranziția energetică să fie o simfonie armonioasă.
Avem banii, dar s-ar putea ca timing-ul accesării acestora să nu fie cel potrivit pentru investitori. Avem investiții în rețelele de distribuție și de transport, dar s-ar putea ca acestea să nu corespundă cu cele ce sunt necesare noilor proiecte de generare a electricității. “Și avem nevoie de oameni, motiv pentru care este nevoie și ca mediul academic să sprijine tot acest efort”, a mai spus Lăcrămioara Diaconu-Pințea, întărind apelul lansat de Radu Dudău, co-fondator și director al Energy Policy Group: “Este nevoie de oameni calificați în toate domeniile și pe toate treptele de calificare”.
Trebuie ca România să aducă la unison toate elementele care determină o interpretare de succes: “Toți actorii din industrie și fiecare sector trebuie să își îndeplinească rolul în armonie” (Lăcrămioara Diaconu-Pințea).
