România și-a stabilit obiective ambițioase pentru dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, inclusiv a energiei solare. Acest articol oferă o imagine de ansamblu comprehensivă a situației actuale a proiectelor fotovoltaice la scară largă din România, acoperind detaliile proiectelor, nivelurile de pregătire, principalii actori și impactul general asupra sectorului energetic și asupra mediului. Am luat în considerare proiectele fotovoltaice cu o capacitate instalată mai mare de 5 MW, destinate să injecteze energia în rețea. Am adunat și am organizat informațiile esențiale despre acestea. Am evaluat proiectele pe baza unui sistem de evaluare în 10 niveluri conceput de noi – Evaluarea gradului de maturitate a proiectelor, începând de la 01 – Concept și licențe înainte de ATR, până la 10 – Scoatere din funcțiune și reciclare / re-powering. (Citiți mai multe în secțiunea Metodologie!) Iată câteva considerații bazate pe această cercetare.
Proiecte fotovoltaice la scară largă în România: O imagine în cifre
România a făcut progrese semnificative în dezvoltarea de proiecte fotovoltaice (PV) la scară largă, contribuind astfel la realizarea obiectivelor sale în materie de energie regenerabilă. Conform celor mai recente date disponibile, în România există peste 880 de proiecte fotovoltaice la scară largă, cu o capacitate cumulată de aproximativ 46,600 MW. Acest număr impresionant demonstrează angajamentul la nivel național de a valorifica energia solară ca sursă de energie curată și durabilă.
În ceea ce privește dimensiunea proiectelor, există o gamă variată de parcuri, care răspund unor nevoi diferite, în amplsamente diferite. Proiectele cu o capacitate de 20 MW sau mai mici reprezintă majoritatea (390) și sunt o parte semnificativă din numărul total (44,02%). Ele însumează o capacitate totală de 3.566 MW, ceea ce reprezintă 7,65% din capacitatea totală. Cu toate acestea, 115 proiecte de peste 100 MW joacă, de asemenea, un rol crucial, contribuind într-o proporție substanțială atât la numărul total de proiecte (12,98%), cât și la capacitatea cumulată (55,21%).
Aproape o treime dintre proiectele repertoriate se încadrează în segmentul de 20 până la 50 MW fiecare și totalizează 9,322 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din total.
Această combinație de proiecte de diferite dimensiuni exprimă o abordare echilibrată și flexibilă a implementării energiei solare.
Numărul mare de proiecte, capacitatea lor cumulativă și distribuția geografică conturează imaginea unui sector care se extinde rapid și contribuie la viitorul energiei curate din România.
Distribuția regională a proiectelor fotovoltaice la scară mare în România: O privire mai atentă
Distribuția regională a proiectelor fotovoltaice de mari dimensiuni din România relevă o concentrare notabilă în anumite județe, indicând zonele cu condiții favorabile pentru dezvoltarea energiei solare.
Dolj și Arad: lideri în domeniul solar
În setul nostru de date există cinci județe cu mai mult de 50 de proiecte fotovoltaice – Dolj, Olt, Giurgiu, Prahova, Bihor, și 9 județe cu mai puțin de 5 proiecte fotovoltaice. Există doar unul în Neamț și Suceava, respectiv două în Vaslui și Vâlcea.
Distribuția regională a acestor proiecte relevă o concentrare în zonele de sud și vest ale țării. Dolj (70) și Olt (56) se disting ca fiind fruntașe, găzduind un număr substanțial de mari proiecte fotovoltaice. Alte județe, cum ar fi Prahova (51), Giurgiu (51), Bihor (50), Dâmbovița (46) și Teleorman (45) merită, de asemenea, să fie menționate datorită numărului de proiecte identificate.
Concentrarea evidențiază faptul că aceste județe sunt potrivite pentru generarea de energie solară, probabil datorită condițiilor meteorologice favorabile, disponibilității terenurilor și susținerii manifestate de autoritățile publice locale.
13 județe contribuie în mod semnificativ la capacitatea totală, fiecare dintre ele având proiecte identificate de peste 1 GW. Arad (5,40 GW) și Dolj (5,39 GW) sunt cele mai promițătoare zone, dar județe precum Giurgiu (4), Bihor (3,8), Teleorman (2,6), Timiș (2,3) și Dâmbovița (2,3) se remarcă și ele din acest punct de vedere. Diversitatea geografică evidențiază potențialul de dezvoltare a energiei solare pe întreg teritoriul României.
Diversitatea geografică favorizează o dezvoltare echilibrată
Distribuția regională a marilor proiecte fotovoltaice din România demonstrează un nivel apreciabil de diversitate geografică. Prezența proiectelor în diferite județe indică un efort concertat de valorificare a potențialului de energie solară în întreaga țară. Această abordare echilibrată asigură faptul că beneficiile energiei solare nu se limitează la anumite regiuni și promovează o distribuție echitabilă a producției de energie curată.
Clasificarea marilor proiecte fotovoltaice din România în funcție de capacitatea instalată
Peisajul proiectelor fotovoltaice de mari dimensiuni din România cuprinde o gamă largă de capacități instalate, care răspund la diverse nevoi energetice și obiective de proiect. Prin clasificarea acestor proiecte în funcție de capacitatea lor instalată, obținem informații despre amploarea și extinderea introducerii energiei solare la nivel național.
Giganții Megawaților: Liderii energiei curate
Șase proiecte cu o capacitate instalată de peste 500 de megawați (MW) conduc revoluția energiei solare din România: Arad Sud (500 MW), Socol, Arad (509 MW), Ogrezeni, Giurgiu (550 MW), Salard, Bihor (595 MW), Gighera, Dolj (721 MW) și Arad 1, Arad (1.065 MW) Aceste mega-proiecte reprezintă investiții semnificative în infrastructura de energie regenerabilă, capabile să genereze cantități substanțiale de energie electrică curată. Prezența lor semnalează potențialul României de a trece rapid la un viitor energetic sustenabil.
Contributorii de mari dimensiuni: Stimularea tranziției energetice
Cele 115 proiecte cu capacități instalate cuprinse între 100 și 499 MW joacă, de asemenea, un rol crucial în peisajul energiei solare din România. 20 dintre acestea au peste 300 MW fiecare și sunt distribuite în 9 județe.
Aceste mari proiecte contribuie în mod semnificativ la capacitatea totală de producție de energie solară a țării, demonstrând scalabilitatea și versatilitatea energiei solare. Prezența lor subliniază adoptarea în creștere a energiei solare ca sursă de energie viabilă și rentabilă.
Proiecte de dimensiuni medii: Pregătirea drumului pentru energia descentralizată
Pe lângă proiectele de mari dimensiuni, în România au apărut și proiecte fotovoltaice mai mici, cu capacități instalate între 50 și 100 MW. Aceste 130 de proiecte la scară medie vor contribui la mixul de energie solară al țării, promovând producția descentralizată de energie și încurajând comunitățile locale să adopte soluții solare. Prezența lor, cu un total de peste 8 GW de capacitate instalată, evidențiază caracterul inclusiv al avântului energiei solare din România, permițând diverselor părți interesate să participe la tranziția către o energie curată.
Impactul cumulativ: Un viitor energetic mai luminos
Capacitatea totală a proiectelor fotovoltaice la scară largă din România, care cuprinde giganții megawaților, contribuitorii cu mulți megawați și pionierii de mici dimensiuni, oferă o imagine promițătoare a progresului înregistrat la nivel național în domeniul energiei regenerabile. Cele peste 640 de proiecte cu o capacitate mai mică de 50 MW fiecare înseamnă încă 12,88 GW care urmează să se adauge la capacitățile fotovoltaice românești care urmează să fie injectate în rețea.
Acest portofoliu diversificat de proiecte demonstrează scalabilitatea, adaptabilitatea și potențialul energiei solare de a răspunde nevoilor energetice ale României. Capacitatea instalată totală cumulată reprezintă un pas important către un viitor energetic mai curat și mai durabil.
Promisiuni mari pentru viitorul apropiat
Datele arată că în 2024 și 2025 s-ar putea înregistra o intensificare a finalizării proiectelor fotovoltaice (PV) de mari dimensiuni în România, peste 400 de proiecte urmând să contribuie semnificativ la atingerea țintelor naționale. Capacitatea totală a acestora este estimată la 30,5 GW.
Evident, acesta este cel mai dificil domeniu din acest raport. Pentru majoritatea proiectelor, vorbim despre anul estimat de intrare în funcțiune, așa cum apare în documentele publice publicate de OST și de DSO. Cu toate acestea, este cunoscut și acceptat pe scară largă faptul că data PIF comunicată de dezvoltatorul proiectului nu este altceva decât un orizont vizat. Faze precum elaborarea studiului de soluție pentru obținerea avizului tehnic de racordare (ATR) pot dura mai multe luni. Chiar și atunci când proiectul a obținut avizul tehnic de racordare (ATR) și contractul de racordare (CR), uneori dezvoltatorul întârzie semnarea contractului, acordând timpul necesar pentru a asigura cea mai convenabilă schemă financiară. Chiar și după ce se ajunge la faza de „gata de construcție”, pot apărea alte întârzieri în procesele de achiziții și de contractare și, de asemenea, deși cu o probabilitate mai mică, în perioada de construcție.
Cu cât proiectul este mai avansat – dincolo de PMR 4, de exemplu, cu atât mai bună este estimarea privind anul în care proiectul fotovoltaic va intra în funcțiune.
Astfel, doar o mică parte din promisiunile din primul paragraf vor fi îndeplinite în aceste termene. Cu toate acestea, acest lucru va marca un pas important în direcția atingerii unei capacități de 6 GW de energie solară până în 2030.
Dintre cele mai mari 50 de proiecte fotovoltaice planificate pentru a fi finalizate până în 2030 sau mai devreme, 12 sunt pregătite să fie finalizate în 2024 (3,961 MW). Cele mai multe dintre acestea se află încă în etapele inițiale ale PMR. 25 sunt programate să fie finalizate în 2025 (8,192 MW) și doar trei dintre ele se află în etapa PMR 4, ceea ce înseamnă că au obținut autorizația de înființare de la ANRE. Restul proiectelor sunt fie încă în faza de planificare, fie au un PIF dincolo de 2026. Capacitatea totală a acestor proiecte aflate în curs de finalizare este substanțială și va juca un rol esențial în atingerea obiectivelor României în materie de energie regenerabilă.
Finalizarea acestor proiecte va sublinia angajamentul României de a face tranziția către surse de energie durabilă și de a-și reduce dependența de combustibilii fosili. Proiectele fotovoltaice de mari dimensiuni vor furniza energie curată și regenerabilă, contribuind la securitatea energetică a țării și la durabilitatea mediului.
În plus, aceste proiecte vor stimula creșterea economică și vor crea oportunități de angajare în sectorul energiei regenerabile. Pe măsură ce România continuă să acorde prioritate dezvoltării surselor de energie regenerabilă, finalizarea cu succes a acestor proiecte fotovoltaice în 2024 și 2025 va reprezenta o etapă importantă în călătoria țării către un viitor energetic mai verde și mai durabil.
Distribuția în funcție de maturitatea proiectelor
Proiectele fotovoltaice din România se află în diverse stadii de dezvoltare, multe dintre ele fiind încă în faza de planificare și autorizare. Am utilizat o scală cu 10 trepte numită Evaluarea maturității proiectului pentru a descrie maturitatea proiectului de la faza de început până la cea de dezafectare sau de retehnologizare.
Potrivit datele obținute de noi până în februarie 2024, în România există 886 de proiecte, cu o capacitate însumată de 46.643 MW. Dintre aceste proiecte, 642 se află în stadii incipiente de dezvoltare (PMR 1), reprezentând o capacitate totală de 38.111 MW. În același timp, peste 75 se apropie de faza „gata de construcție” (PMR 2-3), cu o capacitate totală de 4.893 MW.
60 de proiecte se află în faza de construcție (PMR 4-7), totalizând 2 300 MW, și 4 proiecte (31 MW) se află în faza de testare (PMR 8). 101 proiecte dinre cele pe care le monitorizăm, cu o capacitate totală de 1.277 MW, se află în faza de operare și mentenanță O&M.
În comparație cu situația de acum câțiva ani, se înregistrează progrese semnificative, numeroase proiecte fiind în curs de construcție și în faza finală de dezvoltare.
Distribuția proiectelor pe diferite stadii de dezvoltare evidențiază stadiul incipient al sectorului fotovoltaic din România. Tot astfel, această ediție a „Monitorului marilor proiecte fotovoltaice din România”, realizat de Energynomics, reprezintă un prim pas către construirea unei imagini mai bune a unei industrii în plin fuleu. Vă mulțumim tuturor pentru contribuție și ne bazăm pe o colaborare solidă pentru îmbunătățirea nu doar a acestui instrument, ci și a contextului general în care industria fotovoltaică din România să devină din ce în ce mai puternică.
