Interesul față de energia fotovoltaică revine în România. Spre deosebire de perioada anterioară de efervescență, de această dată participă activ la noile dezvoltări încă două categorii de clienți: proprietarii de imobile dornici să devină prosumatori și companiile interesate să își reducă mai întâi factura de energie electrică și apoi amprenta de CO2. Am aflat de la Alberto Lupașcu ce animă și ce blochează încă piața generării de energie electrică din surse solare.
Energia solară este una dintre marile promisiuni ale momentului în energetica din România, unii vorbesc chiar de un boom. Semnalele de piață pe care le primiți confirmă această idee?
Energia solară este prezentă pe piața din România încă din anul 2010, perioadă în care și noi am început activitatea pe plan local furnizând echipamente fotovoltaice la nivel de proiecte utility. Ceea ce se întâmplă astăzi în România este mersul firesc al lucrurilor, adică adaptarea pieței energetice. Astăzi, piața locală dă puternice semnale de interes către industria fotovoltaicului.
Unul dintre avantajele energiei solare este reducerea constantă a costurilor cu echipamentele, în ultimii ani. Se menține această tendință?
Într-adevăr, tendința pieței prețurilor echipamentelor a fost descrescătoare începând cu anul 2015, dar din cauza contextului economic global actual,
COVID-19 și lipsa materiilor prime, începând cu anul trecut s-au observat creșteri semnificative ale prețurilor. În special, vorbim despre panourile fotovoltaice, la care s-a înregistrat o creștere medie a prețurilor de 20%. La sistemele de prindere, scumpirea a fost în medie de 10%, pentru cele specifice acoperișurilor, și de peste 15%, pentru sistemele de prindere ale instalațiilor la sol. Tendința pentru următoarele două trimestre se menține una crescătoare.
Mai sunt nume mari din energia solară pe care nu le regăsim încă în România? De ce? Ce anume ar putea să le atragă în viitorul apropiat pe piața locală?
România astăzi, și cu ajutorul nostru, este în vizorul celor mai importanți producători de echipamente din industrie și investitori. Totuși, fiind o piață incipientă, în interiorul căreia se produc multe modificări legislative, nu atrage încă suficient apetit. Probabil că o legislație stabilă și clară în domeniul nostru ar ajuta și mai mult integrarea energiei verzi în piața locală.
Un alt avantaj ține de scalabilitate și versatilitate. Altfel spus, tehnologia solară se potrivește atât pentru mari parcuri de generare, cât și pentru utilizatori industriali, spații comerciale, clădiri publice și prosumatori – persoane fizice. Cum evoluează aceste segmente și care dintre ele este mai dinamic în această perioadă? De ce?
Pe piața din România pot fi identificate astăzi trei mari categorii de cerere pentru tehnologia solară. Segmentul rezidențial include persoanele fizice, care prin fonduri proprii sau cu ajutorul programelor publice au acces la această tehnologie. Acestea sunt emblema acestui segment și sunt și primii clienți care au pus în mișcare piața după anul 2018. Segmentul comercial se referă la persoanele juridice care, în general, instalează capacități de peste 100 kW, în acest fel reducându-și costurile directe cu energia electrică consumată, prin generarea de energie electrică “verde” în propriile instalații fotovoltaice. În prezent, acesta este cel mai dinamic segment.
În fine, segmentul utility se referă la instalațiile fotovoltaice mari. Vorbim despre proiecte pe termen mediu și lung, cu scopul de a produce energie curată la scară largă pentru a fi injectată în rețeaua națională. Astăzi, din informațiile publice, aflăm că sunt în discuție proiecte cu o putere instalată totală de peste 1 GW.
Ce înseamnă alegerea unor echipamente fotovoltaice de calitate?
Un rol foarte important în alegerea echipamentelor unui sistem fotovoltaic îl are dimensionarea corectă a acestuia. Fiecare marcă de panouri și invertoare are un design tehnologic, o eficiență, o durabilitate și o garanție specifică. În privința invertorului trebuie să ții cont de eficiența lui, de tensiunea de intrare continuă, tensiunea de ieșire alternativă, frecvența și circuitele potrivite. Panourile trebuie să prezinte un randament ridicat și o eficiență bună, pe lângă garanțiile oferite de producător pentru produs și eficiența acestuia în timp.
Din perspectiva Greensun, cum s-au schimbat lucrurile în ultimii 2-3 ani, caracterizați atât de șocul indus de pandemia de COVID-19, cât și de marea repoziționare a UE către energie verde, cu ținte mai ambițioase și cu restricții mai ferme pentru tehnologiile concurente?
Toți factorii menționați mai sus, precum COVID-19, legislația europeană prin proiectul Green Deal, cât și contextul economic global, orientat către folosirea surselor regenerabile pentru producerea de energie electrică și evitarea emisiilor CO2, au avut un mare impact asupra consumatorilor locali de energie electrică. Ca urmare, interesul pentru proiectele de energie din surse regenerabile a crescut puternic. Noi astăzi ne implicăm activ alături de asemenea consumatori în identificarea de soluții “verzi” și prietenoase cu mediul.
Pe care dintre promisiunile lansate de autoritățile din România le vedeți ca fiind mai utile pentru dezvoltarea pieței locale de energie solară și care considerați că se va concretiza mai curând?
Toate inițiativele lansate de autoritățile noastre au ca scop adaptarea la contextul european și îmbunătățirea pieței locale. Este clar că, aflându-ne într-o nouă perioadă de tranziție a pieței de energie electrică, trebuie să avem răbdare și să ne gândim la impactul acestora pe termen lung. Părerea mea este că cea mai apreciată și imediată schimbare cu un impact semnificativ pe care o așteptăm în viitorul apropiat va fi legea compensării directe.
–––––––––––––-
Interviul a apărut inițial în numărul din iunie 2021 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier acest număr (octombrie 2020), în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.