Într-un mediu geopolitic și economic turbulent, energia solară devine rapid cea mai fiabilă și strategică resursă pentru tranziția Europei către securitate și competitivitate. Aceasta a fost tema dominantă la ediția din acest an a SolarPower Summit, desfășurată la Bruxelles săptămâna trecută. Responsabili politici de prim rang, părți interesate din industrie și experți în energie s-au reunit pentru a consolida angajamentul Europei față de energiile regenerabile, ca imperativ economic și de securitate.
Securitate și stabilitate prin energie regenerabilă
Pe tot parcursul zilei, securitatea – în toate dimensiunile sale – a fost în centrul fiecărei conversații. În discursul său de deschidere, deputatul european Andrea Wechsler a formulat clar: „Energia solară este deja un succes în Europa. Acum vedem noi provocări și ne concentrăm pe flexibilitate. Acestea ar trebui să fie obiectivele centrale al politicilor noastre – flexibilitate, dezvoltarea rețelei, stocare.”
Noua triadă strategică care definește viitorul solar al Europei a fost explicitată de Aristotelis Chantavas, președintele SolarPower Europe: „Solar. Stocare. Flexibilitate. Acestea sunt elementele de bază pentru a asigura securitatea, competitivitatea și reziliența Europei”. Discursul său s-a vrut un răspuns ferm pentru cei care cer o încetinire a tranziției energetice sau revenirea la importurile de combustibili fosili. „Energia solară alimentează astăzi echivalentul a peste 80 de milioane de locuințe europene. Epoca combustibililor fosili s-a încheiat în Europa […], ]n condițiile în care, de anul trecut, obținem mai multă energie electrică din energia solară decât din cărbune. Energia regenerabilă ne furnizează mai multă energie electrică decât gazul natural, panourile solare ne protejează fermele de căldura extremă și asigură fermierilor noi fluxuri de venituri”, a declarat el. „Sursele regenerabile sunt singura șansă a Europei pentru a avea libertate energetică”.
Într-o reformulare îndrăzneață a politicii energetice, Chantavas a legat energia regenerabilă de apărare: „Reducerea emisiilor este o strategie de apărare. Mai puțină dependență de resursele fosile este o strategie de apărare. Acțiunea pentru climă este o strategie de apărare”. Pe măsură ce continentul european continuă să se confrunte cu dubla amenințare a insecurității energetice și a perturbărilor climatice, energia solară se propune drept cea mai fiabilă armă din arsenalul UE.
Europa este o destinație pentru investiții – și este lider
Una dintre cele mai tăioase intervenții a venit din partea Laurei Cozzi, director pentru durabilitate, tehnologie și perspective la Agenția Internațională pentru Energie (IEA). Ea a abordat ceea ce a numit o „discuție în spatele ușilor închise” care se repetă frecvent, și anume că „Europa a devenit neinteresantă pentru investitori”.
Răspunsul ei a fost fără echivoc: „Serios? 65 GW de energie solară au fost instalați anul trecut în Europa. Acesta nu reflectă un continent care nu este interesant pentru investitori”. Cea mai recentă analiză globală a energiei realizată de IEA confirmă această tendință: „Anul trecut, pentru prima dată, energia solară a produs la nivel global mai multă energie suplimentară decât petrolul. Aceasta nu este o tendință. Aceasta este o transformare. Energia solară este regina – iar cifrele o dovedesc.”
Cozzi a reamintit audienței că, în ciuda dominației producției chineze în lanțurile de aprovizionare cu energie solară și baterii, „Europa este a doua cea mai mare piață de energie curată la nivel global, după China. Nu suntem mici”. Cu ajutorul unor politici specifice, Europa are potențialul de a-și echilibra ecosistemul industrial și de a recâștiga părți strategice ale lanțului valoric al energiei curate.
Potrivit Laurei Cozzi, piața este departe de a fi saturată: „De la 700 de miliarde de dolari în prezent, se estimează că piața tehnologiilor verzi va ajunge la 2 trilioane de dolari până în 2035. Aceasta este o oportunitate de piață uriașă”. Bateriile și hidrogenul au fost două domenii pe care le-a evidențiat ca fiind deosebit de promițătoare: „Analiza noastră arată că portofoliul de proiecte de baterii din Europa este deja echivalent cererii anticipate pentru 2030. Iar în domeniul hidrogenului, bătălia încă se dă. Europa ar trebui să continue.”
Fabricat în Europa, energizat de Europa
Wechsler a subliniat dimensiunea politică a restabilirii producției europene: „Trebuie să ne reîntoarcem la cei 450 de milioane de oameni și a competențelor extraordinare pe care le avem în Uniunea Europeană… Acordul pentru o industrie curată este crucial, la fel ca și Legea privind industria net zero. Nu este vorba doar despre locuri de muncă și competitivitate. Este vorba despre securitatea energetică, despre independența față de lanțurile de aprovizionare chineze.”
În acest sens, ea a făcut apel la simplificarea investițiilor, la raționalizarea proceselor de autorizare și la coerența pe termen lung a politicilor. „Uneori visez la un omnibus al energiei”, a spus ea, doar pe jumătate în glumă, trimițând la genul de aliniere legislativă care poate oferi investitorilor predictibilitatea plictisitoare pe care și-o doresc.
Ideea unei Europe descrise ca un „spațiu economic plictisitor de previzibil” – fiabil, transparent, guvernat de statul de drept și de contracte pe termen lung – a apărut în mod repetat pe parcursul conversației. Tocmai această predictibilitate face din Europa o destinație atractivă pentru capital într-o lume dominată de volatilitate.
Revoluția flexibilității
Mesajul principal al summitului a fost clar: Europa intră în „Era Solar Flex”, iar flexibilitatea – în ceea ce privește tehnologiile, rețelele și modelele de afaceri – este motorul viitorului energetic al continentului.
Lansarea raportului „Clădiri flexibile, rețele reziliente” a oferit o foaie de parcurs pentru integrarea flexibilității cererii prin tehnologii inteligente. Michael Schmela, directorul de informații de piață al SolarPower Europe, a explicat: „Pentru a debloca potențialul solar al acoperișurilor, trebuie să stabilim semnale de preț care să stimuleze comportamentul flexibil și utilizarea eficientă a rețelei. De asemenea, trebuie să adaptăm sistemele de sprijin pentru noile tehnologii”.
Iar argumentele industriale sunt convingătoare. Conform modelării realizate de SolarPower Europe, un sistem energetic bazat pe energie regenerabilă și flexibilitate va reduce prețurile la energia electrică pentru ziua următoare cu 25% până în 2030. Stocarea bateriilor, în special, a fost evidențiată ca fiind „o soluție rapidă către prețuri mai mici și mai puțin volatile la energie”.
Organizată la Albert Hall, ediția din acest an a marcat cea de-a 40-a aniversare a SolarPower Europe, într-un moment în care, după cum a remarcat CEO-ul Walburga Hemetsberger, „Europa se află la o răscruce. Și există o singură direcție: trebuie ca siguranța, competitivitatea și acțiunile climatice ale Europei să avanseze rapid”.
Discuțiile de la Summitul SolarPower 2025 au stabilit o foaie de parcurs clară pentru statele membre, însă depinde de fiecare țară să transpună ambiția în acțiuni naționale. Pentru România, oportunitatea nu este doar de a ține pasul, ci de a se poziționa ca lider regional în ceea ce privește flexibilitatea generată de energia solară și producția de tehnologii curate.
CITEȘTE ȘI Industria solară din România ar trebui să preia avântul european în acțiune la nivel național
Într-un al doilea articol prilejuit de prezența noastră la SolarPower Summit 2025, explorăm ce trebuie să facă autoritățile române pentru a crea un cadru investițional – și în ce fel pot afacerile locale să profite de noile oportunități de creștere în acest peisaj energetic european în schimbare rapidă.
