Acasă » Interes general » Nou Guvern şi 11 direcții prioritare pentru energie în programul de guvernare 2017-2020

Nou Guvern şi 11 direcții prioritare pentru energie în programul de guvernare 2017-2020

4 ianuarie 2017
Interes general
energynomics

UPDATE

Cabinetul PSD-ALDE condus de premierul Sorin Grindeanu, din care fac parte 26 de miniştri, a fost învestit de Parlament, cu 295 voturi „pentru” (era nevoie de 232) şi 133 „împotrivă”.  Noul guvern a depus jurământul de învestitură la Palatul Cotroceni. Preşedintele Klaus Iohannis le-a dorit noilor miniştri să aibă un „mandat de succes”. „Aştept să păstraţi clară, vizibilă şi declarată orientarea euroatlantică a României”, a mai spus preşedintele, care a mai insistat  pe câteva priorităţi: „Foarte mulţi aşteaptă să faceţi tot ce se poate să sprijiniţi o justiţie independentă în România. Asta înseamnă întărirea statului de drept. […] Aţi jurat că veţi face tot ce puteţi pentru o democraţie matură în România. O democraţie fără justiţie independentă, fără stat de drept, nu putem să ne imaginam în Europa”.

Premierul desemnat Sorin Grindeanu a prezentat astăzi în Parlament Programul de guvernare 2017-2020. În domeniul energetic, viziunea României trebuie să se axeze pe securitatea aprovizionării cu energie a cetăţenilor ei, pe o bază de încredere şi de solidaritate reală, criterii esenţiale ale noii uniuni energetice europene care trebuie să devină o unică voce în domeniul energetic, se precizează în Programul de guvernare, la capitolul Politici în domeniul energetic.

Cabinetul Grindeanu a prezentat în Sesiunea extraordinară a Senatului și Camerei Deputaților 11 măsuri prioritare în domeniul energetic pentru asigurarea securităţii şi eficienţei energetice. Pilonii noii abordări strategice care definesc calea de urmat pentru România sunt energie sigură, durabilă, competitivă şi la preţuri accesibile într-un cadru de securitate, solidaritate şi încredere.

„Avem un sistem energetic îmbătrânit, poluant şi ineficient. Din 100 de unităţi energetice ale materiei prime, doar 15% mai ajung la consumatorul final. Acest dezavantaj trebuie transformat într-o oportunitate, respectiv într-un obiectiv strategic: eficientizarea sistemului energetic are consecințe calitative directe și imediate asupra scăderii prețului energiei și creșterea calității vieții cetățenilor prin îmbunătățirea calității mediului înconjurător”, este precizat în documentul elaborat de PSD.

Pentru asigurarea securităţii şi eficienţei energetice, sistemul energetic trebuie să progreseze concomitent pe următoarele direcţii principale:

● Menţinerea unui mix energetic prin diversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei, promovarea energiilor din surse regenerabile şi a tehnologiilor de conversie, cu emisii reduse de carbon pentru energie electrică, încălzire şi răcire;

● Decarbonizarea sistemului de transport, prin trecerea la combustibili alternativi;

● Liberalizarea pieţei de energie şi interconectarea sistemelor energetice, cu reţele „inteligente” şi de comunicare, pentru o reţea complementară şi interactivă de servicii;

● Eliminarea (minimizarea) dependenţei dintre dezvoltarea economică şi degradarea mediului, prin asigurarea de energie curată, sigură şi la preţuri accesibile;

● Politicile de creştere a eficienţei energetice şi stimularea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, combinate cu o piaţă stabilă pentru emisii de carbon pot determina direcţia şi schimbările de comportament. Începând cu anul 2016 prin semnarea noului Tratat Post-Kyoto sectorul energetic a intrat în cea mai importantă perioadă de tranziție din istoria omenirii. Această tranziție impune redesenarea politicilor energetice ale României, o nouă abordare strategică și redefinirea unor priorități punând accent pe activitatea de Cercetare – Inovare și de susținere, promovare a noilor tehnologii privind stocarea energiei, rețelelor inteligente sau măsurilor de eficiență energetică în întreg sistemul.

Măsurile prezentate în programul de guvernare

1. Asigurarea securității energetice naționale prin monitorizarea procedurii de negociere a contractelor și asigurarea transparenței procedurilor. Prin urmare, România va lua în considerare toate opțiunile inclusiv energia regenerabilă, cărbunele sau energia nucleară.

2. Realizarea Planului Naţional de Investiţii şi cuprinderea lui ca obiectiv al Strategiei energetice a României pentru perioada 2017-2020 prin redefinirea politicilor energetice astfel încât România să devină pol energetic regional.

3. Revitalizarea producției de cărbune care rămâne o componentă importantă a mixului de materii prime energetice a României.

4. Consolidarea producției de energie nucleară ca pilon al securității în producția de energie electrică și în diminuarea emisiilor de CO2. La unitățile tip CANDU 6 se poate dubla durata de viață economică, până la 60 de ani, prin realizarea unei revizii și retubare a fiecărui reactor, după 30 de ani de utilizare.

5. Mărirea potențialului hidroenergetic prin realizarea programului de amenajare a potențialului hidroenergetic care va asigura creșterea cantității de energie electrică din surse regenerabile (inclusiv capacități hidroenergetice de peste 10 MW) până la 43% în anul 2020, valoare care se va stabiliza la circa 42% din potențialul hidroenergetic.  Pentru perioada 2017-2035, sectorul hidroenergetic poate participa cu o putere instalată de circa 6.500 MW în sistemul electroenergetic național.

6. Susţinerea strategică a creşterii ponderii energiei electrice în consumul de energie al României. Cheia viitorului în energie o reprezintă extinderea utilizării energiei electrice în special către transportul în comun, prepararea hranei, încălzire/răcire etc.

7. Creșterea puterii din centralele din Dobrogea și Moldova, în special prin instalarea unor noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie. Sursele regenerabile de energie vor asigura, pe termen mediu, 60% din producția de energie electrică a României.

8.Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE) reprezintă un imperativ la nivelul României și al Uniunii Europene justificat de protecția mediului, creșterea independenței energetice față de importuri, prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, precum și pentru motive de ordin economic și de coeziune socială.

9. Eficiența energetică trebuie tratată ca “Program de țară” care va fi implementat ținând seama de reducerea vârfului de consum anual, precum și al consumului național de energie.

10. Propuneri privind modificarea cadrului legislativ prin reanalizarea Legii123/2012 pentru energie electrică şi gaze naturale, în noul context al redefinirii politicilor energetice la nivelul UE. Legea energiei termice în vederea definirii unitare a modului de alimentare cu apa caldă, căldură şi răcire pentru toate locuinţele României.

11. Propuneri de Programe la nivel naţional axate pe avantajul de ţară al României. Program Naţional pentru Educarea şi Informarea Consumatorului asupra Eficienţei Energetice, precum şi realizarea unei Platforme electronice cu oferte concrete privind echipamentele de înaltă eficienţă de uz casnic, precum şi lista companiilor ESCO şi furnizorilor, precum şi ofertele acestora în vederea transformării acestuia din CONSUMER în PROSUMER. Finanțare din PNAER, Fonduri europene, tarif etc.

 

Un comentariu la „Nou Guvern şi 11 direcții prioritare pentru energie în programul de guvernare 2017-2020”

  1. Atunci când se judeca eficienta solutiilor de valorificare energetica a deseurilor biodegradabile ar trebui avute in vedere si aspectele „aparent colaterale”, respectiv cele de sanatate publica urmare elimiarii de nitriti si nitrati in panza de apa freatica, eliminarea transmiterii microbilor prin insecte, eliminarea poluarii aerului, fertilizarea solului cu ingrasaminte organice stabilizate care servesc eliminarii desertificarii etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *