Până în 2020, la nivel european, emisiile de carbon au fost reduse cu peste 24%, față de 1990. În aceeași perioadă, economia a crescut cu 60%, spune Sebastian Staicu, Project Finance Manager, BCR. ”Este clar că putem decupla creșterea economică de cea a emisiilor de carbon”, a subliniat el, în cadrul conferinței „Investiții pentru tranziția energetică”, organizate de Energynomics, pe 28 ianuarie.
“Aceste emisii au fost reduse mai ales în sectoarele care au fost acoperite de schema EU-ETS a certificatelor de carbon. Emisiile din alte sectoare nu au fost reduse cu aceeași viteză – ceea ce ne duce cu gândul la concluzia că sistemul de taxare funcționează. Circa 66% din emisiile de carbon provin din sectorul energetic, prin producția și consumul de energie, în special din zona de producție de oțel și cărbune, dar și din petrol”, a spus Staicu.
”Conform Green Deal, trebuie să atingem neutralitatea climatică a Uniunii Europene până în 2050. Avem pe rol această lege climatică a UE (EU Climate Law). Va trebui să reducem emisiile cu 40%, la nivel european, până în 2030 și se vehiculează că acest obiectiv va fi crescut la 55%. Mai mult, ne vom asuma obiectivul de neutralitate climatică până în 2050 și pe cel de a stabili o traiectorie, reevaluată de CE la fiecare cinci ani. CE va primi puterea de a face recomandări statelor membre, din cinci în cinci ani. Dialogul se va intensifica și va fi greu să mai avem strategii și obiective la nivel național, decuplate de ceea ce se agreează la nivel european”, a adăugat el.
Pilonii investițiilor
”Există patru piloni principali ai investițiilor: consum, transport, producție de energie și resurse, care împreună, probabil pot însuma circa 50 de miliarde de euro”, a sintetizat Sebastian Staicu. Investițiile din sectorul energetic includ proiecte dedicate consumatorilor de energie, iar estimările se referă la circa 12,8 miliarde de euro dedicate renovării clădirilor, o cifră mai mare decât cea necesară pentru generare.
Cererea maximă instantanee de electricitate crește de la un an la altul, la fel importurile, în condițiile în care “România are în prezent circa 17.660 MW de capacitate electrică instalată – din care constant pot fi folosiți pentru energie în bandă (baseload) doar circa 7.080, restul fiind dependent de vreme”. În anul 2020, cel mai mult a importat 2.133 MW, la nivel orar.
DESCARCĂ PREZENTAREA LUI SEBASTIAN STAICU
Sunt inițiative legislative și investiții pentru zona de gaze, mai ales cele privind interconectarea regională. “Transgaz are perspectiva de a furniza gaze în Republica Moldova, avem descoperiri noi în Marea Neagră, iar Legea Offshore va fi amendată. Pe de altă parte, există tot felul de bariere în zona de regenerabile, costuri mari de conectare la rețea, costuri mari de echilibrare și instrumente de comercializare a energiei electrice foarte inflexibile, mai ales pentru electricitatea din surse regenerabile”, a observat Staicu.
Crește piața de PPA-uri
Contractele de tip PPA sunt posibile acum, pentru capacități noi, și ne așteptăm să apară în curând modificări la Legea energiei așa încât acestea să fie permise în concordanță cu Directiva europeană și Regulamentul 943 și 944.
”Există tot mai multe proiecte care nu au nevoie de subvenție și atunci PPA-uri devin din ce în ce mai importante, fiind principala sursă de venit. Piața e foarte volatilă, însă pe la 50-60 de euro/MWh pot fi încheiate și PPA-uri”.
PPA-urile au un rol important și în cazul schemei CfD, a mai spus Staicu. O schemă de tip CfD va bloca prețurile, dar este nevoie de PPA-uri “pentru a evita riscurile legate de volum pe termen lung”. De asemenea, în domeniul încălzirii municipale, PPA-urile pot fi importante pentru asigurarea contractelor necesare producției pe bază de gaze naturale. “Automat, PPA-urile scad riscurile proiectului și băncile pot veni cu sume mai mari și dobânzi mai mici pentru creditele asociate unor astfel de proiecte”, a explicat Staicu.
