Deși furnizorii se așteptau la o normalizare a condițiilor din piață după perioada de variaţii ample ale preţurilor de achiziţie a electricităţii, în această iarnă, preţurile nu au scăzut nici până în prezent, drept pentru care se impun măsuri administrative, consideră Cătălin Stancu, director general al Electrica, cel mai mare furnizor din România și unul din cei mai mari distribuitori. Prețurile de pe piața pentru ziua următoare (PZU), unde majoritatea jucătorilor sunt nevoiți să tranzacţioneze din cauza dezechilibrului major de pe celelalte segmente de piață ale monopolului de stat OPCOM, au crescut semnificativ de la începutul anului și se menţin la niveluri inexplicabil de mari.

”Important e faptul că efectul persistă și consecințele pe termen lung sunt semnificative”, spune Stancu. În unele cazuri, ofertele nou-prezentate clienților de către toți furnizorii pot fi mai scumpe și cu 25%, din pricina prețurilor pieței, iar contractele vechi fie se renegociază, fie se închid, fapt valabil pentru întreaga piață.

Și Martin Zmelik, CEO-ul CEZ, a declarat recent că prețurile sunt anormale și toată piața se aștepta ca situația să se ”normalizeze” după criza energetică din iarnă. Însă prețurile au rămas ”sus”. ”Așteptarea industriei era ca undeva în martie lucrurile să se normalizeze”, spune Stancu – fapt susținut în urmă cu o săptămână și de Zmelik. ”Impactul pentru comapniile de utilități sunt imediate, deși noi nu transmitem imediat costurile către clienți”.

În 2018, susține Stancu, prețurile vor crește pentru a marca costurile mai mari ale furnizorilor. De pildă, Electrica a avut pierderi de circa 50 de milioane de lei în primul trimestru, după ce în aceeași perioadă din 2016 înregistrase profit de 150 de milioane. Însă toți furnizorii au marcat pierderi.

Marjele de profit sunt mici, iar prețurile mari ale energiei duc la realizarea de profituri doar în partea de producție, în timp ce ceilalți jucători pierd. Tot în pierdere vor fi și consumatorii.

O posibilă măsură sugerată de Stancu ar fi plafonarea într-un coridor de variație, pe o perioadă scurtă de timp, a prețului energiei, până la clarificarea factorilor care au dus la creșterea fără explicații și necontrolată a prețului, pe piețele en-gros. O altă măsură ar fi o echilibrare a cererii cu oferta. În fine, o terță măsură, despre care energynomics.ro a mai scris, o constituite introducerea instrumentelor derivate pe piața OPCOM, ”monopolul leneș”, așa cum o numea cu puțin timp în urmă Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Introducerea unor instrumente de tranzacționare mai sofisticate ar permite efectuarea pe termen mediu a unor tranzacții de limitare a riscului (hedging) și stabilirea unui preț de referință normal pe termen lung.

În plus, Stancu spune că toate companiile de distribuție și furnizare și-au majorat semnificativ costurile investind în managementul riscului, după evenimentele din iarnă. Toate deciziile se iau acum în companii după o analiză strictă de risc.

Autoritatea de reglementare în domeniul energiei (ANRE) și guvernul vor trebui să ia măsuri cât mai repede, este ceea ce susțin toți jucătorii din piața de distribuție și furnizare. Pentru că, explică Stancu, intervenția statului este necesară doar pe o piață disfuncțională. Iar piața electricității din România a încetat să mai fie una normală din iarnă, de când dezechilibrele se țin lanț.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.