Infoclima și partenerii săi, EFdeN, ClimExRo și ARMAE au lansat miercuri un nou raport, “Starea Climei – România 2024”, care oferă o perspectivă clară asupra necesității acțiunii imediate pentru a preveni consecințele ireversibile ale schimbărilor climatice.
”Criza climatică globală a atins un punct critic, evidențiat de datele din 2023 care arată o creștere a temperaturii medii globale cu 1,48°C față de perioada preindustrială. Aproape jumătate din zilele anului au depășit pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând direcția alarmantă în care se îndreaptă climatul, cu impact profund asupra ecosistemelor și societății. România resimte deja aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură în ultimele șapte decenii. Între 1950 și 2023, durata și frecvența acestora au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând prelungiri de 10-15 zile, iar sud-vestul și estul țării peste 25-30 de zile. Proiecțiile indică o continuare a acestui trend până la sfârșitul secolului, afectând sănătatea publică și economia”, spun autorii studiului.
Pe lângă valurile de căldură, seceta reprezintă o altă provocare majoră pentru România. Suprafețele afectate de secetă moderată, severă și extremă au crescut, cu maxime în perioadele 2018-2020 și 2021-2023. Seceta din 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având efecte devastatoare asupra agriculturii și securității alimentare. Tendința de aridizare continuă, influențând profund ecosistemele și producția agricolă.
Alte fenomenele meteorologice extreme, precum furtunile severe, au devenit de asemenea mai frecvente. Între 1940 și 2023, s-a observat o creștere a condițiilor favorabile pentru astfel de evenimente, în special în estul și nordul țării.
”Proiecțiile pentru 2025-2050 și sfârșitul secolului indică o intensificare a acestor fenomene, cu impact negativ asupra agriculturii și infrastructurii. În plus, urbanizarea amplifică efectele schimbărilor climatice. Orașele devin mai calde și mai uscate decât zonele rurale, fenomen cunoscut ca Insula de Căldură Urbană, iar diferențele de temperatură pot ajunge până la 7-8°C. Până în 2040, valurile de căldură și temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populația urbană, în special în orașe precum București și Craiova. Adaptarea necesită politici urbane integrate și soluții bazate pe natură”, se mai arată în lucrarea citată.
”Odată cu creșterea temperaturii medii globale, ne apropiem de puncte critice climatice, praguri ireversibile cu efecte devastatoare. Slăbirea circulației meridionale din Atlantic poate duce la scăderea precipitațiilor și intensificarea secetelor în România, afectând agricultura și securitatea alimentară. Este esențială anticiparea acestor schimbări prin avertizare timpurie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Politicile climatice devin astfel cruciale. Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru neutralitatea climatică până în 2050. România a implementat măsuri privind eficiența energetică și promovarea energiei regenerabile, dar lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară subliniază necesitatea unei viziuni integrate”.
Autorii mai spun că sectorul energetic este central în această tranziție.
”Deși combustibilii fosili predomină, există planuri de creștere a capacităților regenerabile și nucleare până în 2050. Electrificarea economiei și dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei sunt esențiale pentru atingerea neutralității climatice. Însă percepțiile publicului sunt însă mixte. Deși schimbările climatice sunt recunoscute ca problemă, doar 4% dintre români le consideră o prioritate națională, preocupările economice fiind dominante. Conștientizarea impactului asupra agriculturii, apei, economiei și sănătății nu se traduce încă într-o cerere puternică pentru acțiuni climatice. În acest context, raportul “Starea Climei – România 2024” oferă o perspectivă clară asupra necesității acțiunii imediate pentru a preveni consecințele ireversibile ale schimbărilor climatice”.