Statele membre ale UE încep să acţioneze în sensul subminării obiectivelor de eficiență energetică ale blocului comunitar pentru 2030, creând premisele pentru negocieri dure cu Parlamentul European, care sprijină o legislație mai fermă. UE își revizuiește Directiva pentru Eficiență Energetică, pentru a introduce măsuri legale menite să conducă la îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul ONU pentru reducere a încălzirii globale.

Proiectul de lege al Comisiei Europene este modificat atât de către Consiliul de Miniștri, cât și de Parlament. Atât deputații, cât și reprezentanţii diplomațiilor naționale trebuie să accepte acelaşi text, înainte ca acesta să devină lege, explică Euractiv.com.

Malta deține președinția rotativă a UE. Documente neoficiale, pregătite de Malta, arată că statele membre vor accepta propunerea executivului de majorare cu 30% a eficienței energetice faţă de nivelurile din 1990. Pe de altă parte, guvernele au dat înapoi la cererea Comisiei ca obiectivele pentru 2030 să devină obligatorii, solicitând ca acestea să fie doar „indicative” (fără caracter obligatoriu). În octombrie 2014, liderii UE au sprijinit un obiectiv de eficiență energetică de 27% pentru anul 2030 şi au diluatatenuat opțiunea preferată a executivului pentru o ţintă obligatorie de 30%.

Comisia, care a promis să pună „eficiența pe primul plan” în politica sa energetică, a afirmat că Acordul climatic de la Paris, din decembrie 2015, justifică avansarea la o ţintă-proiect de până la 30%. Eficiența energetică contribuie la prevenirea emisiilor dăunătoare mediului și este esenţială pentru ca blocul comunitar să avanseze în parcursul său pentru o economie cu emisii reduse de carbon. Aceasta impune o reducere de 80% a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2050, faţă de nivelurile din 1990.

Parlamentul European a sprijinit rezoluții care cer un obiectiv de eficiență obligatoriu de 40% și este foarte probabil să solicite o ţintă mai ambițioasă în proiectul de lege. „Statele membre ar trebui să-şi asume ţinte mai ambițioase, de până la 40%, așa cum a solicitat Parlamentul European, și nu să caute subterfugii prin care s-ar putea eschiva în cazul unor nereuşite viitoare”, a declarat Roland Joebstl, de la Biroul European de Mediu. Compromisul Maltei este conceput pentru a răspunde acelor state membre care doresc o ţintă mai ridicată, precum și celor care resping obiectivele dure le sunt impuse de la Bruxelles.

Președinția UE a declarat că dorește să vină cu o poziție agreată de către statele membre privind directva pentru eficienţă energetică înainte de încheierea mandatului său de șase luni, în luna iunie. Documentele ieşite în presă, datate pe 9 martie, sunt susceptibile la schimbări, întrucât discuțiile continuă.

„Compromisul propus de către Malta nu reușește să ofere certitudine sectorului eficienței energetice”, a declarat Marion Santini din partea Coaliției pentru Economia de Energie, un grup de întreprinderi, sindicate, autorități și organizații de societăți civile. ” Este nevoie atât un obiectiv obligatoriu de 40% pentru 2030, cât și de o perspectivă a reducerii de consum energetic pentru 2050, pentru ca UE să acționeze în mod convingător în direcţia eficienței energetice și să producă beneficii concrete pentru cetățeni”.

„Acum este momentul pentru a demonstra curaj politic. Industria are nevoie de un semnal puternic pentru a continua să investească în inovare în domeniul eficienței energetice. Caracterul obligatoriu al obiectivului de eficiență energetică dă în mod clar un astfel de semnal clar industriei”, a declarat Alix Chambris, director pentru afaceri publice ale UE la Danfoss, companie producătoare de soluţii pentru eficiență energetică.