Strategia Energetică Națională adoptată joi stabileşte şase direcții clare pentru dezvoltarea sectorului, respectiv securitate energetică, energie curată, eficiență energetică, accesibilitate şi competitivitate economică, piețe eficiente, inovare şi digitalizare. Executivul a adoptat joi Strategia Energetică Națională 2025-2035, cu perspectiva anului 2050 – primul document programatic de acest fel trecut prin Guvern în ultimii 17 ani.
”Mă bucur că, după un an de zile aproximativ de consultări, de muncă voluntară, Ministerul Energiei a reuşit să promoveze astăzi, în Guvern, Strategia Energetică a României până în 2035, cu perspectiva anului 2050. Remarc faptul că, în ultimii ani, au existat multiple demersuri de adoptare a unei noi strategii. Au fost inclusiv angajați consultanți. Nu s-a reuşit niciodată. E nevoie, de cele mai multe ori, de o mână de oameni care vor să lase ceva în urma lor pentru a schimba lucrurile şi pentru a da această viziune de care energia României de mâine are nevoie”, a menționat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la finalul şedinței de Guvern de joi.
Potrivit acestuia, România are nevoie de energie sigură, energie competitivă şi accesibilă românilor şi companiilor româneşti, de energie curată.
„Strategia energetică a României este următoarea: avem nevoie de energie sigură, avem nevoie de energie competitivă şi accesibilă românilor şi companiilor româneşti, avem nevoie de energie curată. În această ordine de priorități, tranziția energetică pentru a păstra securitatea energetică a țării înseamnă trecerea treptată de la grupuri pe cărbune la grupuri pe gaz, mai puțin poluante – şi pe termen mediu şi lung, de la grupuri pe gaz la energie nucleară. Aşadar, acestea sunt prioritățile majore. Sunt şase obiective strategice, probabil le puteți anticipa: securitate energetică, eficiență energetică, acces fizic la energie pentru toți consumatorii, accesibilitate financiară şi competitivitate economică, deci inclusiv finalizarea procesului de electrificare a României. Noi, în ultima perioadă, am reuşit prin forțe proprii, cu sprijinul Asociației Energia Inteligentă, să electrificăm case din zona Munților Apuseni, care nu avuseseră niciodată acces la energie electrică”, a adăugat Burduja.
Ministrul Energiei a mai făcut referire la piețe de energie eficiente, inovare, digitalizare şi securitate cibernetică, care sunt „tot mai importante pentru sectorul energetic”.
„Aş pune accent şi pe echitatea economică şi socială pentru regiuni şi cetățeni, de asemenea pe neutralitatea tehnologică, un principiu pe care România l-a susținut de fiecare dată la Bruxelles. Asta înseamnă că fiecare țară este liberă să utilizeze propriul mix energetic, acel mixt care dă cele mai bune rezultate pentru cetățeni şi companii, de asemenea, sprijinirea stocării şi voi reveni la acest subiect foarte important”, a mai spus ministrul, citat de Agerpres.
Noile obiective sunt ghidate de principii clare, precum prioritizarea securității de aprovizionare, dezvoltarea economiei circulare şi atingerea neutralității climatice până în 2050. Prin adoptarea acestei strategii, România demonstrează un angajament clar față de un viitor energetic sigur, accesibil şi curat. Este un pas important pentru transformarea sectorului energetic într-un pilon de dezvoltare economică şi un factor de stabilitate regională, se precizează într-un comunicat al Ministerului Energiei.
Potrivit documentului, România îşi asumă protejarea infrastructurii critice, reducerea dependenței de importuri prin utilizarea resurselor proprii şi digitalizarea sectorului. Totodată, securitatea energetică a României include sprijinirea Republicii Moldova.
A doua direcție vizează asigurarea celor mai mici prețuri posibile pentru consumatori, atât casnici cât şi industriali, prevenind sărăcia energetică şi sprijinind competitivitatea economică. Conform reprezentanților ministerului, România continuă să fie un lider european în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, menținând un echilibru între securitate, prețuri accesibile şi tranziția verde, aceasta fiind a treia direcție.
„România se confruntă cu presiuni globale şi regionale, inclusiv fluctuații de piață, schimbări climatice şi efectele războiului din Ucraina. Strategia oferă soluții prin investiții în tehnologii moderne, consolidarea lanțului de aprovizionare, digitalizare şi inovare. Documentul este rezultatul unui an de muncă intensă a experților din Ministerul Energiei, alături de companii, instituții publice, societatea civilă şi membri ai Consiliului Onorific pentru Energie. Spre deosebire de încercările anterioare, Strategia nu a implicat consultanță externă şi nu a generat costuri suplimentare pentru bugetul public”, se mai arată în comunicat.
