Inflaţia a crescut în februarie 2022 şi în România, ajungând la 8,5%, dar este un fenomen general global iar creşterea este relativ mică faţă de luna precedentă şi semnificativ mai scăzută decât în alte ţări din regiune, susţine Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României.

Potrivit acestuia, România se află la jumătatea clasamentului inflației ţărilor din UE.

„În ultima perioadă au apărut o serie de întrebări legate de evoluţiile inflaţiei, cursului de schimb şi capacitatea statului român de a gestiona situaţia financiară ca urmare a tensiunii generate de agresiunea rusă asupra Ucrainei. Mai jos, câteva clarificări legate de ultimele evoluţii…Inflaţia a crescut în februarie 2022 şi în România, ajungând la 8,5%, dar este un fenomen general global. Creşterea este relativ mică faţă de luna precedentă şi semnificativ mai scăzută decât în alte ţări din regiune. Ţările baltice, deşi sunt în zona euro, au o inflaţie între 11% şi 14%, Polonia şi Bulgaria, Cehia deja au peste 9%. Suntem, împreună cu Ungaria, Belgia etc., la mijlocul clasamentului ţărilor din UE. Aceasta, în condiţiile în care, anul trecut, România era ţara cu inflaţia cea mai ridicată din UE”, susține Dan Suciu.

În ceea ce priveşte evoluţia dobânzilor în raport cu inflaţia, el afirmă că există o corelaţie directă între creşterea inflaţiei şi a dobânzilor şi de aceea dobânzile s-au majorat peste tot în lume.

„În România, dobânzile continuă să fie mult sub rata inflaţiei. ROBOR la 3 luni, luat cel mai adesea ca reper, este 4,36%, iar la 12 luni 4,52%, deci aproape jumătate din rata inflaţiei. Deoarece creşterile de inflaţie şi dobânzi au loc peste tot în lume, singura comparaţie care se poate face este cât de real negativă este rata dobânzii în diferite ţări. La 2-4 % dobândă real negativă suntem tot pe la mijlocul clasamentului între ţările UE, deci nu se poate spune că a avut loc o creştere exagerată de dobândă”, consideră Dan Suciu.

De asemenea, el menţionează că deşi dobânzile de împrumut ale statului au crescut în ultima vreme, aceasta s-a întâmplat nu numai în România, ci şi în regiune, chiar într-o măsură mai mare, şi nu reprezintă o scădere a încrederii în statul român.

„De exemplu, ecartul la dobânzile obligaţiunilor guvernamentale româneşti cu scadenţă la 10 ani faţă de cele similare maghiare şi poloneze s-a redus faţă de sfârşitul lunii octombrie 2021 cu aproximativ 0,5 puncte procentuale. În ultimele două luni, statul român a rambursat două împrumuturi substanţiale, angajate în trecut: pe 7 februarie s-a rambursat o emisiune de titluri de stat denominate în dolari SUA, cu scadenţa iniţială de 10 ani, în valoare de 2,1 miliarde USD, iar pe 8 martie 2022 a avut loc rambursarea unei emisiuni de titluri de stat denominată în lei, cu scadenţa iniţială de 5 ani, în valoare de 10,5 miliarde lei. Dacă nu exista încredere în starea financiară a statului român, asemenea rambursări s-ar fi făcut cu foarte mare dificultate. Nu a fost cazul. Rambursările s-au făcut fără probleme, cu toate că în această perioadă a început războiul din Ucraina care a adus multă tensiune şi volatilitate în pieţele financiare internaţionale”, a subliniat Suciu.