Peste 50 de specialiști din domeniul energetic, din consultanță, avocatură și mediul financiar au analizat la Energy Breakfast Club oportunitățile de finanțare pentru energie în România. Contextul turbulent în planul reglementărilor și politicilor sectoriale, precum și criza economică încă pregnantă selectează drastic proiectele care ajung să fie finanțate.
Lucian Anghel, președintele Bursei de Valori București și director general al BCR Pensii, Șerban Țigănaș, managing director la TEB Energy Business, și George Guran, director la Organismul Intermediar pentru Energie, în Ministerul Economiei au propus fiecare răspunsuri la întrebarea „Ce contează mai mult pentru obţinerea unei finanţări în industria energetică?”.
Dialogul în care s-au implicat participanții la eveniment a arătat că fiecare soluție tehnică și financiară vine cu avantajele și riscurile specifice, astfel că tot mai mult contează implicarea autorităților publice – ca garant și co-finanțator -, dar și credibilitatea echipei de management și implementare a proiectului.
Bursa devine tot mai mult o opțiune de finanțare
Întărită cu Romgaz și Electrica, Bursa de Valori București cunoaște unul dintre cei mai buni ani din istorie, cu un avans al volumelor tranzacționate de circa 40% în primul semestru față de intervalul similar al anului 2013. Pentru ca impactul favorabil al listărilor să se facă simțit și în comportamentul de piață al companiilor listate mai este nevoie de schimbări în practica și chiar în legislația românească. Lucian Anghel, președintele BVB, a pornit de la două studii de caz (producătorul integrat de cupru KGHM, Polonia) și CEZ Group (Cehia), pentru a identifica acțiuni benefice în evoluția companiilor în urma listării. Una dintre ele se referă la cointeresarea managementului față de performanța acțiunilor companiei, inclusiv prin acordarea de bonusuri în acțiuni și opțiuni. O alta se referă la posibilitatea achiziției de acțiuni ale companiilor de stat de către companiile de stat, operațiune interzisă de lege în România. Acest tip de achiziție a fost folosit în cazul companiilor prezentate pentru întărirea acționariatului și pentru recompensarea managementului în ambele țări.
Descarcă prezentarea lui Lucian Anghel.
Performanțele spectaculoase ale KGHM (creștere de 9 ori a capitalizării bursiere între 1997 și 2014) și CEZ Group au fost posibile și pentru că piețele de capital din țările respective sunt mai avansate decât cea din România. În acest sens, Lucian Anghel s-a referit la perspectiva ca BVB să fie avansată de la stadiul de non-investment grade (frontieră), la cel de piață emergentă. Conducerea Bursei are în execuție un program de modernizare a pieței, prin eliminarea celor opt bariere din calea investitorilor, identificate de grupul de lucru Task Force BVB. În același timp, în 2015 Bursa ar putea intra pe lista de monitorizare a companiei americane MSCI, cel mai mare furnizor de indici bursieri, cu 3-4 companii care ar putea îndeplini criteriile cantitative (capitalizarea bursieră totală, capitalizare a free float-ului, lichiditate): Romgaz, OMV Petrom, Banca Transilvania, Electrica.
Trecerea pieței de capital românești la categoria piețe emergente ar aduce un avans considerabil al acțiunilor companiilor listate, cu creșterea substanțială a oportunităților de finanțare.
Investițiile în biogaz au perspective bune
Există bani, dar investitorii trebuie convinși de rentabilitatea proiectelor propuse, a observat Șerban Țigănaș, managing director la TEB Energy Business. În prezent, investitorii sunt năuciți de nenumăratele incertitudini din piața energetică, în toate sectoarele: nuclear (perspective legislative și de politici energetice la nivel european, precum și dificultatea de anticipare a cererii de electricitate), cărbune (costuri mari de mediu și prețuri ridicate), regenerabile (retragerea subvențiilor și costurile de integrare a producției în rețeaua națională).
Descarcă prezentarea lui Șerban Țigănaș.
În opinia lui Șerban Țigănaș, gazele naturale rămân o opțiune solidă prin perspectiva resurselor bogate pentru multe decenii de acum înainte și prin soluțiile tehnice multiple care sunt la îndemână, multe dintre ele testate și aplicate înclusiv în România. Reprezentantul TEB Energy Business a enumerat câteva soluții personalizate la îndemână pentru valorificarea combustibililor fosil, precum gaz din fermentarea deșeurilor, gaz din fermentarea nămolurilor, gaze asociate extracției de petrol, gaze speciale, cogenerare (gaz natural).
Chiar cu reducerea subvențiilor pentru proiectele de producție a electricității din biogaz, asemenea unități rămân rentabile din punct de vedere financiar și interesante pentru investitori, inclusiv bănci, în condițiile în care se bucură de sprijin inclusiv din partea Comisiei Europene, care a menținut aceste soluții printre cele încurajate și co-finanțate în intervalul 2014-2020.
Fonduri europene pentru eficiență energetică
La rândul său, George Guran, director la Organismul Intermediar pentru Energie, în Ministerul Economiei, a prezentat bilanțul programelor cu finanțare europeană pentru energie (2007-2013): 725 de milioane de euro prin Axa prioritară 4. 87 de milioane de euro au fost bani de la bugetul de stat, iar 638 de milioane au fost contribuțiile Uniunii Europene. Partea leului – 263 de milioane de euro – a mers la valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi. Companiile au manifestat un interes mai mic pentru proiecte de investiție în eficiență energetică și proiecte de co-generare.
Descarcă prezentarea lui George Guran.
Pentru exercițiul bugetar 2014-2020, o parte din finanțarea europeană pentru energie, 420 de milioane de euro, va fi alocată în cadrul programului operațional Infrastructură Mare, cu trei axe prioritare (7. Energie curată și eficiență energetică, 8 – Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energie electrice și gazelor naturale și 9 – Dezvoltarea infrastructurii urbane în regiunea București-Ilfov).
300 de milioane de euro vor fi alocate prin programul operațional regional, axa 3 prioritară – Eficiență energetică în clădirile publice, iar suma cea mai consistentă – 2,6 miliarde de euro, va fi disponibilă pentru Dezvoltare urbană, axa prioritară 4.
Primii bani vor fi eliberați cel mai devreme în a doua parte a anului 2015, după ce vor fi încheiate toate procedurile birocratice, a estimat George Guran.
Au asistat la prezentări și au participat la discuții reprezentanți ai companiilor Adrem Invest, Agility Logistics, BCR, Rottco Consult, SGS România, Star Asset Management, Tylo (Swedish Business Club), Slow Energy Europe, Deloitte, Ernst & Young, Mazars Romania, DSV Solutions Romania, Explore Asset Management, George Butunoiu, ICAP Romania, Intelen, InterAviation charter, Iveco, New Energo Biosistem, Next Energy, Promod, CMS Cameron McKenna, Consus Romania, Serban & Musneci, Tradeville, UTI Grup.
Au fost prezenți, de asemenea, reprezentanți ai UPB, CNR-CME, IRE (Institutul Român al Energiei) și ai Ambasadei Rusiei.
WU Energy Expert
În cadrul evenimentului, Sergiu Spătaru, managing partner la Wing Media Energy Consulting, a prezentat cursul WU Energy Expert – singurul program de dezvoltare profesională de tip MBA, conceput special pentru managerii din industria energetică românească.
Programul va ajuta persoanele de decizie de middle și top management din România și din regiune să înțeleagă industria energetică dintr-o perspectivă în general absentă din cursurile obișnuite de management. După absolvirea acestui curs, participanții vor avea o perspectivă mai amplă asupra activității lor curente și vor fi capabili să contribuie cu mai mare eficiență la activitatea companiilor lor.
Programul de 5 zile va include pregătire specializată pe sectorul energetic, la sedii din București. Cursul urmărește îndeaproape curriculum-ul și respectă standardele de calitate ale cursurilor of the MBA Energy Management of the WU Executive Academy. De asemenea, participanții vor fi selectați cu grijă, luându-se în considerare elemente culturale și de background educațional, pregătire profesională și experiență.
Calificările obținute în urma participării la curs vor fi confirmate printr-o diplomă specială, emisă local și certificată de WU Executive Academy. WU Executive Academy va asigura conținutul pentru toate materialele tipărite și electronice, precum și pentru materialele auxiliare.
Despre eveniment
Energy Breakfast Club este o întâlnire de 2-3 ore în care specialiștii din energie se pun la curent cu cele mai noi informații și cele mai influente opinii pe una dintre temele fierbinți ale momentului.
Din postura de gazdă, începând cu ora 09.00, energynomics.ro pune la dispoziție moderatorul și cafeaua, propune tema și lansează invitațiile către speakeri.
Aceștia sunt selectați dintre cei mai buni cunoscători ai tematicii și devin responsabili cu provocările intelectuale și organizarea ideilor. Prezentările nu depășesc 45 de minute și se doresc a fi puncte de pornire pentru dinamice schimburi de idei și perspective.
Clubul se închide la ora 12.
Participare
Accesul la Energy Breakfast Club este deschis tuturor profesioniștilor din industria energetică românească, precum și din sectoarele conexe, pe baza invitației personalizate lansate de energynomics.ro. Ne poți scrie la [email protected] pentru a solicita o invitație sau pentru a ne propune o temă!
Pingback: Eficienţă în furnizarea și consumul de energie, Energy Breakfast Club (11 februarie) |
Pingback: Mariana Voicu (Ministerul Economiei), speaker la EBC despre eficiență energetică (11 februarie) |
Pingback: Pe 18 martie, Energy Breakfast Club prezintă Ridgid Innovation Roadshow 2015 |
Greii statului in energie si-au secretizat castigurile. Transgaz, Transelectrica, Romgaz si Electrica au obtinut clasificarea veniturilor cu acordul ANI. Monopolurile statului in energie, companii listate la Bursa, aleg sa se opacizeze, facand din veniturile angajatilor informatii clasificate. ANRE, autoritatea care le vegheaza, procedeaza la fel