Taxa excepțională propusă de România asupra pieței energiei electrice are un defect major de proiectare: este retroactivă și se aplică tuturor jucătorilor, dintre care mulți sunt acum expuși riscului de faliment, scrie Janez Kopač. Ca atare, încalcă legislația UE și riscă să declanșeze un efect de domino periculos pe piața de energie electrică a UE, avertizează el, potrivit Euractiv.

Janez Kopač este fostul director al Secretariatului Comunității Energetice.

În căutarea unui panaceu pentru o piață a energiei electrice deja supraîncălzite, miniștrii energiei din UE și Comisia Europeană nu au observat că guvernul român a introdus o legislație care a pus capăt efectiv pieței.

Datorită rolului important al României în schimburile transfrontaliere cu vecinii săi, această mișcare ar putea declanșa un efect de domino care ar putea devasta piața unică europeană a energiei.

La 1 septembrie, guvernul României a adoptat un set de modificări la Ordonanța sa de urgență nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile consumatorilor finali de pe piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023 și le-a publicat în Monitorul Oficial al țării în aceeași zi.

Acest act a impozitat retroactiv toți participanții de pe piață pentru livrările în perioada până în martie 2023 cu un impozit de 98% perceput pe diferența din prețul mediu lunar al contractelor de cumpărare, indiferent de momentul în care acestea au fost încheiate, și un impozit de 100% pe diferența dintre prețul de export și prețul de piață pentru ziua următoare.

În cazul în care taxa nu este plătită, jucătorul e pedepsit printr-o interdicție a tranzacțiilor ulterioare.

Măsura poate arăta ca o taxă excepțională, dar este departe de a fi așa ceva. Este retroactivă, este aplicabilă tuturor participanților pe piață – nu numai producătorilor – și taxează toate tranzacțiile, chiar dacă acestea au fost convenite și contractate cu mult timp în urmă.

Aceasta înseamnă că, dacă un comerciant a cumpărat energie electrică de la un producător român pentru aproximativ 50 EUR/MWh în 2020 cu livrare în străinătate în septembrie 2022 și și-a asigurat un contract de hedging, adică pentru 51 EUR/MWh, acum va trebui să plătească 100% pe diferența dintre actualul preș si cel specificat în contract.

Să presupunem că prețul actual este de 500 EUR/MWh. Baza de impozitare va fi de aproximativ 450 EUR/MWh, iar diferența va corespunde sumei impozitului. Un jucător care a câștigat 1 euro/MWh nu poate plăti o taxă suplimentară de 449 euro.

Acest lucru indică o consecință evidentă: falimentul comercianților autohtoni și plecarea celor străini. Pur și simplu, cantitățile nu vor fi livrate clienților.

Comercianții din toată Europa sunt alarmați. România este o parte importantă a pieței unice, iar nelivrarea ar putea avea consecințe grave pentru comercianții din întreaga UE.

Primul comentariu neoficial al Guvernului României pe această temă a fost că măsura se aplică volumelor tranzacționate pe piața spot și că mare parte a pieței recurge la tranzacționarea pe PZU.

Cu toate acestea, datele disponibile public arată o imagine diferită. Ponderea energiei electrice româneşti vândute pe piețele spot se apropie în prezent de 40%, în timp ce restul a fost vândută pe piețele forward cu mult timp în urmă, susține sursa citată.

În prezent, decretul este în discuție în parlament, iar prima tranșă urmează să fie plătită până pe 25 octombrie. Sperăm că taxa la nivelul UE pentru producătorii inframarginali de energie electrică – adică fără cei pe gaz – va fi adoptată în curând.

Una dintre prevederile măsurii UE este de a o eficientiza la nivelul UE, abrogând toate măsurile naționale, inclusiv pe cea românească.

Măsuri naționale pripite precum aceasta pun în pericol piața unică europeană. Este incompatibil cu – și încalcă în mod clar – principiile de bază ale cadrului de reglementare energetică al UE și principiul liberei circulații a mărfurilor.

Într-o perioadă în care companiile energetice se confruntă cu solicitări din ce în ce mai greu de gestionat asupra lichidității lor, iar sectorul energetic se află zdruncinat pe prăpastia colapsului, măsurile de impozitare retroactive impuse de guvernul României tuturor companiilor energetice care își desfășoară activitatea în țară ar putea fi proverbialul fluture. aripile sale și declanșând primul domino într-un vârtej de lanțuri implicite, a conchis Janez Kopač.