Pentru ca Uniunea Europeană să-și atingă obiectivul de neutralitate climatică până în 2050, este nevoie ca toate statele membre să contribuie. În România, colaborarea dintre mediul privat, autorități și societatea civilă este esențială pentru implementarea strategiei de decarbonizare a economiei, potrivit participanților la cea de-a XXVI-a ediție a dezbaterii „SustainAbility Talks”, organizată pe 16 iunie 2022 de către Ambasada Sustenabilității, cu susținerea Ambasadei Germaniei în România.

„Din perspectiva acestui obiectiv strategic – sustenabilitate, decarbonizare, noua industrializare – România trebuie să facă pașii necesari pentru a asigura acele jaloane pe care le avem. Cum putem să facem asta? Prin investiții”, a declarat Florin Spătaru, Ministrul Economiei, în cadrul dezbaterii, dând ca exemplu industria auto. „Am avut discuții cu cei doi mari producători – 28% din PIB vine din sectorul auto. […] Vom avea și investiții în industria bateriilor într-o mega fabrică. Lucrăm la proiect, urmează să fie finalizat.”

Schimbările aduse de procesul decarbonizării economiei românești încep să se resimtă și la nivelul finanțărilor acordate pentru investiții în toate domeniile.

„Din luna ianuarie a acestui an, toate investițiile pe care le sprijinim sunt neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și, începând cu 2025, 50% din volumul nostru anual de investiții din Europa va fi alocat investițiilor verzi”, a declarat Lara Tassan Zanin, Directorul Reprezentanței Grupului Băncii Europene de Investiții în România. „Avem tendința, uneori, să polarizăm lucrurile în România, să spunem că responsabilitatea este a sectorului privat sau a sectorului public. De fapt, este responsabilitatea ambelor părți. Această importantă tranziție verde nu va avea loc fără implicarea ambelor sectoare.”

Lara Tassan Zanin consideră că un alt aspect important este legat de capacitatea de producție de energie regenerabilă și modul în care ea va fi absorbită în sistemul național de transport. „Am semnat cu Transelectrica un acord privind furnizarea de servicii de consultanță prin care îi vom ajuta să simplifice procedura de aprobare a proiectelor.”

Efectele tranziției spre o economie verde încep deja să se vadă în mediul economic din România, un exemplu în acest sens fiind combinatul siderurgic Liberty Galați.

„Avem strategia Green Steel, parte a unei viziuni extrem de ambițioase de a avea o companie neutră din punct de vedere climatic până în 2030. Vom reuși acest lucru prin investiții de aproape un miliard de euro doar la Galați, care includ două cuptoare cu arc electric care să facă tranziția de la utilizarea combustibililor fosili către energie electrică, ceea ce va duce inevitabil la o reducere a emisiilor de carbon cu 30%. Vorbim și de o componentă a acestei investiții care se referă la economia circulară, pentru că vom folosi o cantitate mult mai mare de deșeuri de oțel”, a declarat Adrian Mărgărit, Head of Strategic Projects, Liberty Central and East Europe, adăugând că, în aceste condițiii, producția anuală de oțel va crește la patru milioane de tone.

Pentru ca strategia decarbonizării economiei românești să aibă succes, experții sunt de părere că toți actorii implicați, atât din mediul privat, cât și din sectorul public, trebuie să ia măsuri imediate.

„Dacă ne propunem obiective prea îndepărtate, dacă vrem să ajungem la neutralitate din punct de vedere climatic în 2040 sau 2050, toată lumea va fi de acord. Ne vom gândi că avem mult timp disponibil, că vom găsi tehnologiile necesare, dar nu vom reuși să ajungem la neutralitate. Dacă spunem însă că trebuie să atingem acest obiectiv în opt ani, atunci trebuie să începem să luăm măsuri acum și aceasta a fost ideea din spatele orizontului de timp 2030. Este cu siguranță o mare provocare, pentru că nu este doar despre tehnologie, ci despre schimbarea modului de gândire și a comportamentului oamenilor”, spune Prof. Dr. Barbara Lenz, fost director în cadrul DLR – Institutul de Cercetare în Transporturi din Berlin, Membru al Comitetului misiunii UE privind orașele neutre și inteligente din punct de vedere climatic și Membru al Comisiei de Experți pentru Raportul de Monitorizare „Energia Viitorului” al Guvernului Federal German.