Creşterea rezilienței ecosistemelor şi reducerea riscului de degradare şi dispariție a acestora este viziunea pe care România a integrat-o în Planul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR), unde 41% din cele 29 de miliarde de euro alocate se îndreaptă către tranziția verde, a afirmat, marți, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.

„În România, credem că impactul negativ al schimbărilor climatice ar trebui atenuat cu măsuri adaptate, iar această adaptare să însemne creşterea rezilienței ecosistemelor şi reducerea riscului de degradare şi dispariție a acestora. Ca parte a eforturilor noastre, am integrat această viziunea în Planul Național de Redresare şi Reziliență, iar rezultatul este că, din cele 29 de miliarde de euro alocate, 41% merg către tranziția verde. Din acest fonduri, 1,3 miliarde de euro vor merge către campania noastră emblematică de reîmpădurire, recuperarea pierderii biodiversității şi combaterea exploatării forestiere ilegale. Mai mult de 1,2 miliarde de euro vor fi investite în managementul deşeurilor şi economia circulară, în timp ce peste un miliard de euro este alocat în investiții pentru combaterea degradării solului şi a apei şi în accesabilitatea apelor uzate în toate comunitățile din România. Ca stat-membru al Uniunii Europene, România recunoaşte în mod imperativ plasarea managementului de mediu în centrul politicilor noastre relevante pentru a realiza tranziția către o societate sustenabilă şi incluzivă. Totodată, România va rămâne solidară cu celelalte state în lupta împotriva schimbărilor climatice şi va oferi întregul suport în implementarea priorităților asumate la nivel regional, internațional şi global”, a punctat Tanczos la conferința anuală a Rețelei Europene de Dezvoltare Durabilă (ESDN) de la Bucureşti, conform Agerpres.

În ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă omenirea, în prezent, oficialul român a vorbit despre tripla criză planetară, schimbările climatice, poluarea şi pierderea biodiversității.

„Tripla criză planetară se referă la trei probleme principale cu care omenirea se confruntă: schimbările climatice, poluarea şi pierderea biodiversității. Fiecare dintre aceste probleme are propriile cauze şi efecte, iar fiecare problemă trebuie rezolvată dacă vrem să avem un viitor viabil pe această planetă. Oamenii de ştiință au ajuns la concluzia că, aşa cum am menționat mai înainte, toate aceste trei probleme planetare sunt interconectate şi va trebui să fie abordate în consecință. Schimbările climatice afectează ecosistemele pe de-a întregul, generând o presiune uriaşă asupra biodiversității, resursei de apă şi solului. Efectele schimbărilor climatice împiedică eforturile generale de asigurare a disponibilității resurselor de apă şi conservarea solurilor, afectând astfel în mod direct biodiversitatea. În acelaşi timp, poluarea este cea mai răspândită cauză a apariției bolilor şi a morții premature. Criza globală de sănătate, precum pandemia COVID-19, ne-a reamintit de legăturile puternice care există între mediu şi sănătate, dar şi de necesitatea de a aborda astfel de legături în mod sistematic. Pierderea biodiversității din cauza schimbărilor climatice face referire la declinul sau dispariția diversității biologice, unde sunt incluse animalele, plantele şi întregul ecosistem. Ca o consecință, impactul este unul puternic şi se simte în aprovizionarea cu alimente şi accesul la resursele de apă. În acest sens, restaurarea naturii şi a soluțiilor bazate pe natură trebuie să reprezinte acțiuni eficiente şi urgente pentru a opri pierderea biodiversității şi să asigurăm ecosisteme reziliente”, a declarat ministrul Mediului.

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României organizează, în perioada 4-5 octombrie, conferința anuală a Rețelei Europene de Dezvoltare Durabilă (ESDN).

Potrivit organizatorilor, tema din acest an a evenimentului este „Poziția Europei ca agent principal de schimbare împotriva triplei crize planetare – Schimbările climatice, pierderea biodiversității şi poluarea”.

Conferința se desfăşoară pe parcursul a două zile şi aduce la aceeaşi masă lideri şi experți din toată Europa: Austria, Finlanda, Germania, Luxemburg, Elveția, Olanda, Franța.