Sistemele de energie electrică din statele baltice au fost deconectate cu succes de la sistemul IPS/UPS controlat de Rusia și funcționează acum independent în regim insular. Elering, Augstsprieguma tīkls (AST) și Litgrid, operatorii sistemelor de transport de energie electrică din Estonia, Letonia și Lituania, efectuează în prezent un test de funcționare izolată înainte de sincronizarea cu rețeaua europeană continentală.
Sistemele energetice din statele baltice s-au deconectat cu succes de la sistemul IPS/UPS sâmbătă la ora 09.09 AM. Separarea sistemelor electrice din statele baltice de IPS/UPS nu a avut niciun impact asupra consumatorilor, sistemele fiind stabile și sigure.
Testul de funcționare izolată este o etapă crucială în pregătirea sincronizării sistemelor electrice baltice cu zona sincronă a Europei continentale (CESA). În această perioadă, cererea de energie electrică este satisfăcută prin intermediul centralelor electrice locale și al interconectărilor cu Polonia, Suedia și Finlanda.
Odată sincronizate, Estonia, Letonia și Lituania se vor alătura celei mai mari rețele sincrone din lume, care deservește peste 400 de milioane de consumatori din 26 de țări. Până în prezent, statele baltice făceau parte din zona sincronă IPS/UPS controlată de Rusia.
Deși cu greu, Europa își reduce în fiecare zi dependența de energia rusească. Astăzi, țările baltice s-au deconectat definitiv de la rețeaua electrică a Rusiei și s-au conectat la sistemul european, susține ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
”Gestul acestor țări, care înțeleg mult mai bine decât altele ce înseamnă să trăiești zeci de ani într-o lume lipsită de libertate, ar trebui să fie un exemplu că Europa poate și trebuie să își croiască drumul spre independență energetică. Iar primul pas este să renunțe la energia „otrăvită” a Rusiei, care a fost mereu o armă de șantaj și un mijloc, de multe ori eficient, de a ține sub control Europa.
”Nu mai este timp. Europa se află în fața urgenței de a continua pe aceeași cale la nivelul întregului sector energetic. Eliminarea totală a dependenței de gazul rusesc trebuie să fie următorul obiectiv major. Asta înseamnă extinderea și modernizarea capacităților proprii de producție”, spune Burduja, în cadrul unei postări pe Facebook.
Totodată, ministrul afirmă că România are un rol-cheie, de la exploatarea gazelor din Marea Neagră și de la Caragele la susținerea proiectelor regionale precum Coridorul Vertical, contribuind activ la securitatea energetică europeană.
Şefa CE salută sfârşitul “ameninţărilor şi şantajului” Rusiei
Racordarea ţărilor baltice la reţeaua electrică europeană, după decuplarea lor de reţeaua rusească, eliberează Uniunea Europeană de “ameninţări şi şantaj”, a salutat duminică la Vilnius preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
“Astăzi conectăm statele baltice la reţeaua electrică a Europei continentale. Tăiem ultimele legături cu Rusia. Suntem în fine eliberaţi de ameninţări şi de şantaj. Este o zi istorică!”, a transmis ea pe platforma X.
“Acum câteva momente am primit o veste importantă. Sincronizarea sistemului electric al statelor baltice cu cel al Europei continentale a fost încheiată cu succes”, a declarat la rândul său preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda.
El s-a exprimat alături de omologii săi estonian şi leton, precum şi a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a preşedintelui Poloniei într-o conferinţă de presă în capitala lituaniană.
Foste republici sovietice – Lituania, Estonia şi Letonia – în prezent membre ale Uniunii Europene şi NATO – depun eforturi pentru această schimbare de când Rusia a invadat Ucraina în 2022.
Susţinătoare fervente ale Ucrainei, acestea au căutat să evite să devină un obiect de şantaj din partea Rusiei prin intermediul aprovizionării cu electricitate.
“Acesta este un moment istoric care marchează sfârşitul unei lungi călătorii. Am ajuns la o independenţă energetică totală. Perioada de presiune şi şantaj politice s-a terminat, în fine”, a adăugat Nauseda.
Ţările baltice s-au integrat în reţeaua europeană prin intermediul Poloniei. În total, 1,6 miliarde de euro, în special din fonduri europene, au fost investite în acest proiect.