La Dubrovnik, lideri politici ai țărilor UE din centrul și sud-estul Europei au semnat zilele trecute un Memorandum de Cooperare și au aprobat un Plan de Acțiune pentru grăbirea proiectelor regionale privind infrastructura de gaze, a anunțat Ministerul Energiei din România. Documentele au fost semnate în prezența lui Maros Sefcovic, vice-președinte responsabil de Uniunea Energetică, Miguel Arias Canete, comisar european pe probleme de climă și energie și Ministerul Economiei din Croația. Alături de țări membre UE vor să se alăture acestui grup de lucru Republica Moldova și Bosnia-Herzegovina.

Documentele fac trimiteri clare la necesitatea eforturilor comune pentru integrarea piețelor naționale, la construirea infrastructurii necesare de conectare, precum și la rezolvarea aspectelor tehnice și de reglementare care stau în calea integrării regionale.

Pe lista de priorități au fost introduse și proiecte românești, precum consolidarea sistemului autohton în idea utilizării depline a interconectorilor deja funcționali și a celor în construcție. Au fost cuprinse interconectorul Bulgaria – România (proiect care urmează să fie realizat), extinderea interconectorului România – Republica Moldova (Iași-Ungheni), realizarea fluxului invers pe relația România – Ucraina (la punctul de interconectare Isaccea) și România – Ungaria. Se are în vedere ca o parte din finanțare să fie asigurată prin instituții financiare internaționale precum Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Alte priorități de top sunt conducta TAP, construcția unui terminal LNG în Croația, consolidarea sistemului bulgăresc, construcția interconectorilor între Grecia și Bulgaria, Bulgaria și Serbia, Ungaria și Croația.

„Planul de acțiune cuprinde mai multe proiecte strategice pentru România în asigurarea unui flux de gaze care să permită o independență energetică. Sunt proiecte care fac parte din strategia energetică a României pentru asigurarea unui mix energetic eficient și stabil. În același timp, reprezintă obiective strategice și pentru această regiune și parte din sistemul de infrastructură cu care România încearcă să aibă o poziție consolidată în Uniunea Energetică. În Europa de Est, doar România are producție proprie suficientă pentru a face față unei crize energetice, ceea ce înseamnă că țara noastră, pe lângă capacitatea de a fi independentă energetic, are un rol strategic în regiune și ca exportator de energie și, deci, de securitate”, a afirmat Andrei Gerea, ministrul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri.

În scopul de a accelera integrarea piețelor de gaze europene Centrale și de Sud-Est și de a diversifica aprovizionarea cu gaze, Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Italia, România, Slovacia, Slovenia și UE au înființat un grup de lucru la nivel înalt în februarie 2015. Scopul grupului este de a coordona eforturile pentru a facilita proiecte transeuropene care diversifică aprovizionarea cu gaze în regiunea transfrontalieră, precum punerea în aplicare a unor norme armonizate.