Pentru al patrulea an la rând, energynomics.ro vă propune o analiză a performanțelor financiare obținute de companiile energetice aflate în subordonarea guvernului. Față de anul anterior, observăm că în 2018 s-a accelerat tendința de reducere a numărului de angajați în cele 24 de companii energetice monitorizate (-7,37%, față de -4,29%). În total, companiile analizate au ajuns ca la finalul anului 2018 să adune puțin peste 41.000 de angajați, cu peste 30% mai puțini față de finalul lui 2012 (circa 63.500). 2018 a însemnat o cifră de afaceri cumulată pe sectorul energetic de stat de 21,4 miliarde de lei, cea mai ridicată din 2011 până în prezent. Mai important, însă, este faptul că profitul cumulat al acestor societăți s-a redus la aproape 2 miliarde de lei, față de 5,45 de miliarde de lei, nivelul record atins in 2017; totuși, rezultatul este mai bun decât profiturile anuale din 2015 și 2016.

Cei mai profitabili angajați din companiile energetice de stat

13 dintre aceste societăți au terminat anul 2018 pe profit, față de 15 în 2017, iar volumul pierderilor cumulate a urcat la 2,42 de miliarde de lei față de circa 789 de milioane de lei (în 8 companii). Numărul societăților de stat care au înregistrat profit în 2018 este la minimul atins în fiecare an din intervalul 2012-2017. Profitul cumulat al companiilor profitabile depășește 4,35 miliarde de lei, cu 30% mai puțin decât era cazul în 2017, când nivelul de 6,24 de miliarde de lei a fost, cel mai probabil, un record istoric.

Lista din dreapta reprezintă sinteza financiară a principalelor companii energetice aflate în proprietatea statului, reflectată în datele comunicate Ministerului de Finanțe, aferent anului 2018. Am calculat profitabilitatea angajaților ca raport între profitul net, respectiv pierderea netă, și numărul mediu al salariaților în anul de referință. Calculele au fost realizate în lei.

Am sintetizat cifrele privind rezultatele financiare din 2018 pentru 24 de societăți. Am exclus companiile aflate în faliment (4), iar pentru celelalte am calculat profitabilitatea pe angajat folosind datele publice.

Raportat la cifra de afaceri cumulată a performerilor (16,51 miliarde de lei, în scădere cu 17,7%), profitul însumat al acestora reprezintă 26,3%, o marjă încă respectabilă, deși mai mică decât în 2017 (31,07%).

Pe ansamblu, marja de profit a sectorului energetic administrat de stat coboară însă puternic (la 9%, față de 26,5% în 2017), expresie a pierderilor în creștere puternică, de circa 3 ori, în 2018, față de 2017. Companiile aflate pe pierdere reprezintă aproape 30% din cifra de afaceri cumulată a companiilor energetice controlate de guvern, de aproape 10 ori mai mare decât în 2017 (3,83%). Explicația constă în trecerea pe pierdere a trei coloși energetici – CE Oltenia, Electrocentrale București și Electrocentrale Constanța, care au împreună o cifră de afaceri de 4,62 de miliarde de lei.

Pe datele disponibile, putem constata că numărul de angajați din sectorul energetic de stat a scăzut în 2018 cu peste 7% față de 2017. În același timp, profitul net s-a redus cu 64%, până la 1,93 de miliarde de lei. Pe ansamblul sectorului, deci, randamentul angajaților s-a redus drastic la mai puțin de un milion de lei. Performanțele individuale au devenit mai omogene, iar apele par să se limpezească: termia și cărbunele dau societățile care produc pierderi.

CE Oltenia (13.000 de angajați) și CE Hunedoara (4.200 de angajați) contribuie împreună cu aproape 98% la pierderi (2,37 miliarde de lei, dintr-un total de 2,42 miliarde de lei), în vreme ce alte 5 societăți adună 41 de milioane de lei pe minus, cu un total de 2.678 de salariați.

Odată cu revenirea pe minus a CE Oltenia, numărul angajaților din societățile aflate pe pierdere să urce dramatic în 2018 (20.075) față de 2017 (6.968).

Profituri de peste un miliard de lei în două companii

Doar două societăți au reușit profituri de peste un miliard de lei în 2018 (Hidroelectrica și Romgaz); iese din această categorie SAPE SA, care obținea, în mod excepțional, în 2017, un profit de 1,8 miliarde de lei. La mare distanță, Nuclearelectrica (SNN) și Transgaz completează plutonul fruntaș în 2018. SNN a consemnat un profit net de 410 milioane de lei, în creștere cu 35%, iar Transgaz, cu 495 de milioane de lei (în scădere cu 15% față de 2017) ocupă poziția a treia în clasamentul profiturilor nete.

Hidroelectrica a avut în 2018 cel mai mare profit cu un număr de angajați ușor mai mare decât în 2017, ceea ce face să consemneze cea mai bună profitabilitate pe salariat: 586.000 de lei. Compania a continuat să valorifice liberalizarea pieței de electricitate și creșterea prețurilor de vânzare, pentru a obține o cifră de afaceri record: 4,26 miliarde de lei.

Cu aproape 500 de angajați mai puțini în 2018 (5.604) față de 2017 (6.046), Romgaz își menține poziția a doua în clasamentul profitabilității pe salariat (242.000 de lei), chiar dacă profitul s-a redus cu 26,4%. Cifra de afaceri a continuat să crească și se apropie de 5 miliarde de lei în 2018. Compania a adunat circa 9 miliarde de lei profit cumulat în ultimii șapte ani și își consolidează astfel poziția de principal generator de profit între companiile de stat.

Nuclearelectrica continuă consolidarea datelor financiare în 2018, cu un profit net în creștere și o profitabilitate pe salariat de 205.000 de lei, mai bună cu 34% față de cea din 2017.

Cu doar 27 de angajați, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie – SAPE – se menține în partea superioară a clasamentului, chiar dacă profitul s-a redus drastic la 3,3 milioane de lei, față de 1,8 miliarde de lei în 2017. SAPE are un profit pe angajat de 123.000 de lei.

Monopolul de transport al gazelor naturale Transgaz, din subordinea Ministerului Economiei, are al doilea cel mai bun profit net (495 de milioane de lei, în scădere), la o cifră de afaceri constantă (1,74 miliarde de lei), aproape de nivelul maxim istoric. Numărul de angajați a continuat să scadă (-5,8%, până la 4.284), ceea ce explică menținerea unei profitabilități pe angajat de peste 115.000 de lei. Totodată, Transgaz își menține o marjă de profit net foarte bună (28,4%), chiar dacă în scădere față de cota de 32,3% din 2017.

Crește profitul Transelectrica

Dintre restul companiilor pe profit în 2018, Transelectrica, Uzina Termoelectrica Midia și Conpet sunt singurele cu profitabilități pe angajat de peste 30.000 de lei.

Al doilea monopol de transport din subordinea Ministerului Economiei, Transelectrica, are potențialul de a se încadra între lideri, prin prisma cifrei de afaceri – 2,67 de miliarde de lei, dar nivelul marjei de profit rămâne cu mult mai mic. Deși în creștere puternică față de 2017, profitul din 2018 (81 de milioane de lei) este la mare distanță de cele consemnate de Transgaz sau Nuclearelectrica. Chiar dacă numărul de salariați a crescut (2,47%), rentabilitatea pe angajat s-a triplat, în condițiile în care profitul raportat rămâne departe de cotele din intervalul 2013-2016. Directorul general al Transelectrica, Marius Carașol, a insistat, de altfel, pe rolul strategic al companiei și a pus în contrapondere profitabilitatea cu dezvoltarea și investițiile. „În prima parte a perioadei de reglementare investițiile au fost realizate la un nivel suboptimal, iar profitabilitatea a fost peste un nivel normal, ceea ce a produs efecte-bumerang în comportamentul companiei în ultima parte a perioadei de reglementare”, a
declarat Carașol, într-un interviu pentru financialintelligence.ro. „Partea tehnică a companiei a fost ignorată în ceea ce privește dezvoltarea, investițiile și mai ales resursa umană. S-a ignorat de fapt obiectul de activitate al companiei și s-a creat un colos organizațional greoi și ineficient, în detrimentul dezvoltării permanente a sectorului tehnic, care de fapt este motorul. În acest sens, putem spune că da!, avem nevoie de o companie mai suplă, adaptată propriilor nevoi reale, adaptată misiunii sale de societate strategică la nivel național, aceea de a asigura siguranța în funcționare a sistemului electroenergetic național”, a explicat Carașol.

Conpet a pierdut din profitabilitatea pe angajat pentru prima dată din 2011, în condițiile unui declin de 18,5% al profitului net, în vreme ce Uzina Termoelectrică Midia – UTM – și-a crescut cifra de afaceri cu 8,7%, dar a pierdut 30% în dreptul profitului net. În contextul general al termiei din România, UTM are un profit pe angajat de peste 30.000 de lei și se menține pe un meritoriu loc 8!

Oil Terminal a înregistrat un profit minuscul, deși menține o cifră de afaceri de circa 150 de milioane de lei și aproape 1.000 de angajați.

Cresc numărul și importanța societăților pe pierdere

Șapte dintre principalele companii deținute de Ministerul Energiei au raportat în 2018 pierderi totale de 2,42 miliarde de lei, față de un total de 789 de milioane de lei, consemnat de 5 societăți, în 2017. Cifra de afaceri cumulată s-a apropiat de 5 miliarde de lei, în creștere de peste 10 ori față de cele 497 de milioane de lei însumate în 2017. Cu un total de peste 20.000 de angajați, acestea sunt societățile de stat aflate pe drumul dispariției sau în mare pericol.

Pierzătorii provin exclusiv din minerit și termie, unde reorganizările eșuate și tendințele ultimilor ani au efecte implacabile. Pierderile de la CE Hunedoara au crescut puternic până la 1,24 de miliarde de lei (un avans de 62%); chiar dacă numărul de angajați a scăzut cu 26%, până la 4.288, rentabilitatea pe angajat este negativă (-290.000 de lei). Cu un deficit net de 1,13 miliarde de lei, CE Oltenia revine în categoria pierzătorilor pentru a cincea oară în ultimii șase ani. Numărul de salariați a continuat să scadă, dar într-un ritm mai redus (-4,34%, față de -7.8% în 2017).

Electrocentrale București a trecut pe minus pentru prima dată din 2011, pe fondul lipsei de decizie în diferendele juridice și financiare din Capitală. Pierderea de 11,5 milioane de lei este mică, raportată la cifra de afaceri (1,66 miliarde de lei), dar viitorul rămâne incert și tot mai sumbru odată cu extinderea perioadei de insolvență. Tot în insolvență, Electrocentrale Constanța a avut fost în 2018 pe minus pentru al patrulea an în ultimii cinci, cu pierderi de circa un sfert din cifra de afaceri. Aici a început deja înstrăinarea activelor în speranța de reconstruire a unui sistem centralizat de încălzire funcțional. Electrocentrale Grup pierde peste 3 milioane de lei în 2018, la o cifră de afaceri de 4,2 milioane de lei!

–––––––––––––-

Articolul a apărut inițial în numărul din septembrie 2019 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier acest număr (septembrie 2019), în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.