Transportatorul naţional de electricitate Transelectrica SA nu a atins, anul trecut, nivelul investiţiilor asumate în planul de administrare, a declarat Toni Teau, directorul general al companiei, într-o întâlnire cu analiştii. Potrivit planului de administrare aprobat de acţionari în 2013, investiţiile în reţea (CAPEX) ar trebui să urce de la 330 de milioane lei în 2013 la 622 de milioane lei în 2017.

În total se preconizează investiţii de 2,2 miliarde de lei în perioada 2014-2017. Valoarea investiţiilor puse în funcţiune ar trebui să crească de la 300 de milioane lei în 2013 la 722 de milioane lei în 2017. În total, în perioada 2014-2017, punerile în funcţiune însumează 1,84 miliarde de lei, conform Bursa.

„Aşa cum am spus şi anul trecut, implementarea proiectelor de investiţii a fost dificilă în principal din cauza achiziţiilor publice. Procedurile au fost greoaie şi am avut de-a face cu numeroase contestaţii care au întârziat mult implementarea proiectelor. Noi am depus şi vom depune în continuare eforturi susţinute pentru accelerarea investiţiilor. De aceea ne-am propus să lansăm în acest an mult mai multe proiecte astfel încât în perioada 2017-2018 să fie un boom investiţional”.

Întrebat ce măsuri a luat pentru contracararea problemelor din achiziţiile publice şi urgentarea lucrărilor, directorul general al Transelectrica a răspuns că a înfiinţat o direcţie de achiziţii publice plus încă o structură care să se ocupe de proiectele majore pentru optimizarea timpilor de licitaţie. În acest sens, vor fi demarate şi recrutări noi de personal, a completat domnia sa, subliniind însă că societatea nu are control asupra contestaţiilor, multe fiind neîntemeiate.

Pentru 2014, administratorii Transelectrica şi-au asumat investiţii în reţea de 495 de milioane de lei şi lucrări de mentenanţă de 158 de milioane de lei. Toni Teau a spus că punerile în funcţiune de anul trecut au fost în valoare de 262 de milioane de lei.

Printre investiţiile planificate de Transelectrica în următorii ani se numără două linii de interconexiune cu Serbia şi Ungaria, care ar permite României un export suplimentar de 600 MW în Serbia, respectiv 200 MW în Ungaria. Despre linia Reşiţa-Pancevo, Teau a spus că a trebuit să fie reluat procesul de autorizare pe partea de mediu din cauza unor schimbări legislative şi că există riscul pierderii finanţării europene dacă lucrările nu se încheie la finele acestui an.

„Împreună cu constructorul desemnat anul trecut depunem toate eforturile necesare ca să finalizăm la timp lucrarea şi să reuşim să cheltuim banii europeni. Proiectul a început în 2008”, a completat el, citat de Bursa.