Transgaz a anunțat că duminică, la ora 16:15, a finalizat lucrările la cel mai important proiect de investiție al companiei, în valoare de aproape jumătate de miliard de euro, gazoductul BRUA 1. Acesta face legătura între sistemul de transport românesc cu cele din Bulgaria și Ungaria.

În urma finalizării BRUA 1, capacitatea de export gaze a României va crește până la 1,75 miliarde metri cubi pe an spre Ungaria și până la 1,5 miliarde metri cubi pe an spre Bulgaria.

Proiectul a avut o valoare de peste 478 milioane euro, din care aproape 98 de milioane de euro au provenit din resursele Transgaz, iar 381 de milioane de euro au fost surse atrase. Dintre acestea, 170 milioane de euro sunt finanțare europeană. Concret este vorba despre o conductă de 479 de kilometri și de trei stații de comprimare (SC Jupa, SC Podișor și SC Bibești), inaugurate și puse în funcțiune în septembrie și octombrie 2019, respectiv august 2020.

Legat de acordurile de interconectare, Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a explicat în cadrul conferinței “Abordare regională Chișinău”, organizate de Energynomics, că sunt unele întârzieri care țin de elemente tehnice și de reglementare. “În Ucraina, stat din afara UE, legislația secundară emisă de autoritatea de reglementare permite exportul gazelor la minim 90% metan; în Bulgaria, autoritatea de reglementare impune o limită de 75% conținut de metan pentru producția proprie (circa 10% din consumul național); în România autoritatea de reglementare a emis legislația secundară cu un conținut de metan de 85%. Urmează să aibă loc o discuție între autoritățile de reglementare din aceste state, plus Grecia și Macedonia, pentru a se stabili același conținut de metan în toate reglementările naționale.” Doar pe relația România-Ungaria, chestiunea a fost deja rezolvată a precizat șeful Transgaz.

Dincolo de această chestiune, Ion Sterian a declarat că deși acordurile de interconectare pe Tranzit II și Tranzit III sunt pregătite, documentele nu au putut fi semnate în condițiile în care contractul încă în vigoare cu Gazprom încalcă anumite prevederi ale Pachetului 3 energie al Comisiei Europene. “S-a negociat cu Gazprom, iar acum un nou contract este în proceduri de aprobări corporative atât la Gazprom, cât și la Transgaz. Imediat ce acest nou contract va fi semnat, iar chestiunea cu conținutul de metan va fi reglementată, se vor semna acordurile de interconectare pe Tranzit II și Tranzit III atât cu operatorul sistemului de transport gaze din Ucraina, GTSO, cât și cu Bulgartransgaz”, a mai spus Ion Sterian.

La finalul lunii iulie, Transgaz a anunțat finalizarea construcției gazoductului Ungheni-Chișinău în lungime de 120 de kilometri. Conducta permite transportul gazelor în volum de 1,5 miliarde mc/an, iar după finalizarea, în anul 2021, a investițiilor pe teritoriul României în construcția a circa 165 km de conductă pe tronsonul Onești-Gherăești-Lețcani, capacitatea de transport va crește până la 2,2 miliarde mc/an. Astfel, conducta va putea asigura aproximativ 75% din consumul mediu al Republicii Moldova (inclusiv regiunea transnistreană) sau circa 60% din consumul mediu al țării în perioada rece a anului (inclusiv regiunea transnistreană). “Gazoductul este funcțional, la orice oră gazele pot ajunge la CET-ul Chișinău și în rețeaua de distribuție a Chișinăului”, a mai declarat Ion Sterian. “