Regulile de accesare a fondurilor europene pentru construcţia interconexiunilor reţelelor de transport a gazelor s-au schimbat la finele anului trecut, a declarat Petru Văduva, directorul general al Transgaz.
„Noi dorim să obţinem aproximativ 300 milioane de euro din fonduri europene pentru a putea construi interconexiunile cu Bulgaria şi Ungaria, care vor permite şi operaţiunile de export gaze. Noua metodologie de accesare a fondurilor este greoaie şi estimăm că exporturile vor fi posibile fizic din 2019. Iniţial, preconizasem că vom putea finaliza aceste lucrări în 2016”, a spus Văduva, conform Bursa.
Directorul Transgaz a subliniat că societatea nu-şi poate asuma realizarea acestor investiţii exclusiv din surse proprii, întrucât ar însemna o creştere importantă a tarifelor reglementate. „Noi nu avem niciun beneficiu ca ţară, iar preţurile plătite de consumatorii de gaze sunt mari. De aceea, este foarte important să obţinem granturile europene pentru a finanţa 50% din costurile acestor lucrări, care aduc un beneficiu substanţial Uniunii Europene”, a ţinut să precizeze Petru Văduva.
În plus, Transgaz doreşte să sincronizeze realizarea interconexiunilor cu construcţia conductei care va transporta gazul din Marea Neagră, unde explorările Petrom şi Exxon sunt în plină desfăşurare. Potrivit directorului Petru Văduva, Transgaz va porni investiţia dacă se confirmă rezervele de gaze din Marea Neagră.
Directorul general al Transgaz a mai declarat: „Costul total al traseului Marea Neagră-Ungaria este estimat la 880 milioane de euro.Dacă rezervele sunt substanţiale şi România devine exportator net de energie, atunci trebuie să asigurăm transportul gazelor înspre vestul Europei. Din fericire, o parte din traseu se află pe coridorul european de transport şi putem obţine fonduri europene”.
Datele prezentate ieri de Transgaz indică 90,3 milioane de lei cheltuieli de investiţii în primele nouă luni ale acestui an, cu 33,5% sub nivelul din perioada similară a anului trecut. Cheltuielile cu mentenanţa au fost de 28,9 milioane de lei, cu 44% mai mici faţă de cele raportate în primele nouă luni din 2013.
Conducerea Transgaz a precizat: „Cauzele care au condus la un nivel mai mic al investiţiilor sunt amânarea accesării fondurilor europene, problemele legate de accesul la terenuri şi cele care ţin de obţinerea autorizaţiilor de construire. Noi ne bugetasem accesarea de fondurilor europene în acest an, când Uniunea a schimbat regulile.
De asemenea, accesul la terenuri a fost reglementat abia în urmă cu o lună şi jumătate, când a fost modificată Legea energiei şi acum avem clarificat şi acest aspect. Mai sunt probleme cu obţinerea autorizaţiilor de construcţie care durează mult, dar sperăm să depăşim şi acest incovenient. Astfel că, în 2015, vom putea da drumul la mult mai multe investiţii, inclusiv la lucrări finanţate din fonduri comunitare”.
Programul investiţional al Transgaz până în 2019 este de circa 1,1 miliarde de euro, din care 300 milioane de euro reprezintă finanţări europene, 400 milioane de euro – finanţări proprii şi restul credite (bancare şi/sau obligaţiuni emise pe BVB).
Oficialii Transgaz au ţinut să precizeze că planul pe 10 ani de dezvoltare a reţelei este ajustat anual, în funcţie de oportunităţi şi evoluţia consumului. Datele Transgaz arată o stabilizare a volumului transportat de gaze la circa 11 miliarde de metri cubi pe an.
La nouă luni, Transgaz a raportat un profit net de 374 milioane de lei, cu 131% peste nivelul din perioada similară a anului trecut, dar şi venituri totale în creştere cu 15%. Cheltuielile totale au scăzut cu 6% în perioada analizată.