O informație a făcut valuri în ultimele luni – România a depășit Ungaria în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. La paritatea puterii de cumpărare, România a ajuns la 76,7% din media UE în 2022, cu 0,1 pp peste Ungaria. Decalajul dintre cele două țări se va mări probabil în 2023, Ungaria urmând să se confrunte cu al doilea an de recesiune din ultimii patru, în timp ce creșterea în România se va stabiliza în jurul valorii de 2%.
Dezvoltarea economică nu este garantată
În general, populațiile mici și omogene tind să aibă șanse mai mari de prosperitate atunci când beneficiază de o conducere rezonabil de competentă. Acesta este, probabil, cazul Lituaniei. Cu mai puțin de 3 milioane de cetățeni, țara a câștigat aproximativ 15 pp în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor din 2013, ajungând, în 2022, la 90% din media UE. Slovenia, mai vestică, cu o populație de 2 milioane de locuitori, a câștigat aproximativ 9 pp în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor din 2013, ajungând la 92% din media UE, în 2022.
Avansul României – mai mult de 22 de puncte procentuale într-un deceniu – este vizibil mai ales pentru că este o țară cu mult mai mare, cu aproximativ 19 milioane de cetățeni. Ungaria, cu mai puțin de 10 milioane de locuitori, a câștigat aproximativ 9 pp în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor din 2013, ajungând la 77% din media UE în 2022. Portugalia, cu peste 10 milioane de locuitori, a înregistrat o stagnare în la 77%, iar Slovacia (5,4 milioane) a avut o scădere puternică de 10 pp în, de la 78% în 2013, la 68% din media UE, în 2022.
O parte din situația mai bună a României în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor se bazează pe numitorul (adică populația) care arată din ce în ce mai prost – țara a pierdut aproximativ 4 milioane de persoane în trei decenii. În același timp, PIB-ul nominal a crescut cu peste 50% din 2013, de la 189 de miliarde de dolari, la peste 300 de miliarde de dolari. România și-a îmbunătățit baza industrială, cu un sector auto puternic, care reprezintă 28% din PIB-ul total în fiecare an. Agricultura continuă să susțină țara cu o pondere de peste 4% din PIB, în timp ce industria IT recent dezvoltată are o pondere estimată la 6,2% din PIB.
Banii europeni pot face diferența
În cazul României, fondurile structurale europene au făcut cu adevărat diferența. Începând cu 2007, banii europeni au reprezentat principala sursă pentru investiții în infrastructură, un factor solid pentru stabilitatea monedei naționale și pentru reducerea deficitelor conturilor naționale.
În următoarele decenii, fondurile europene vor deveni și mai importante, pe măsură ce acestea vor fi mai diverse și vor fi completate de fonduri naționale. Suntem în plin proces de alocare a banilor pentru eficiență energetică, decarbonizare, eliminarea treptată a cărbunelui și creșterea ponderii surselor regenerabile. România va primi în total 31,5 miliarde de euro din politica de coeziune în perioada 2021-2027, în cadrul Acordului de parteneriat cu Comisia Europeană, pentru a promova, pe de o parte, coeziunea economică, socială și teritorială a regiunilor, tranziția verde și digitală, pe de alta. 6,75 miliarde de euro vor fi investite în tranziția ecologică, în special în energie verde, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura de mediu, conservarea biodiversității, spații verzi, gestionarea riscurilor și măsuri de mobilitate urbană durabilă.
Fondul de Modernizare este dedicat țărilor membre ale UE cu venituri mai mici, pentru a le ajuta să facă tranziția către neutralitatea climatică. Prin acest instrument, România va beneficia de aproximativ 15 miliarde de euro pentru a investi în noi capacități de producție de energie electrică din surse regenerabile, în proiecte de încălzire urbană și în infrastructura de gaze pentru a înlocui energia produsă pe bază de cărbune. României i-a fost deja alocat mai bine de un miliard de euro.
Planul Național de Redresare și Reziliență, care include un capitol REPowerEU, va însemna alte miliarde de euro disponibile pentru investiții în domeniul energiei. Există, de asemenea, alte surse de finanțare semnificative, cum ar fi programele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), finanțate din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră colectate la Fondul pentru Mediu.
Astfel, pentru o țară precum România, finanțarea va fi nu numai mare, ci și direct legată de obiectivele de tranziție energetică. Acesta este motivul pentru care tranziția energetică are șanse mai bune în regiunile în curs de dezvoltare ale Europei, precum România, decât în cele mai dezvoltate. Pentru acestea din urmă, argumentele economice sunt pe primul loc, iar rezistența la schimbare ar putea fi mai puternică. În contrapondere, cu cât o societate este mai bogată, cu atât cetățenii săi sunt mai sensibili la obiectivele ecologice. De asemenea, este un fapt că proiectele de investiții se derulează mai repede acolo unde administrația este mai eficientă. Asemenea argumente sunt suficiente pentru a echilibra competiția dintre statele membre ale UE în cursa pentru mai multă prosperitate și societăți mai ecologice.
