Autori: Radu Dudău și Christian Egenhofer

Trei direcții de politici energetice sunt deosebit de potrivite pentru a fi promovate de România în timpul președinției Consiliului Uniunii Europene, în 2019, afirmă un document publicat de Energy Policy Group, un think-tank independent din București. Pentru a putea susține cu succes aceste priorități, România trebuie să pregătească un proiect robust și convingător al Planului Național Energie-Climă pentru perioada 2021-2030, care trebuie prezentat până la sfârșitul anului 2018, recomandă EPG. Planul trebuie să fie în concordanță cu legislația și cu angajamentele pe termen lung ale Uniunii și să definească, de asemenea, domenii substanțiale de cooperare regională.

Elemente cheie și recomandări

Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene din 2019 oferă României oportunitatea de a promova prioritățile naționale, precum și pe cele ale regiunii. O condiție premergătoare este ca această președinție să fie bine pregătită, capabilă să asigure o funcționare eficientă a procesului legislativ la nivelul Uniunii Europene. Un punct critic va fi calitatea proiectului de plan național privind energia și clima, care trebuie finalizat chiar înainte de începerea mandatului României. Un plan credibil va spori autoritatea României în UE.

Una dintre provocările pentru România este că până în 2030 aproximativ 4.000 MW de capacități depășite de producere a energiei electrice pe bază de cărbune și gaze natural trebuie retrase din considerente tehnice și de mediu. Acestea trebuie să fie înlocuite la timp cu noi capacități, curate și rentabile din perspectivă economică. Noile surse regenerabile de energie (SRE), gazele naturale și capacitățile nucleare sunt principalii concurenți pentru acestea investiții. Gazele naturale, cu un potențial semnificativ în România, reprezintă o resursă complementară strategică pentru sursele regenerabile de energie în mix-ul de energie electrică.

Prin extinderea sistemelor interne de transport al energiei electrice și al gazelor naturale, precum și prin interconectivitatea rețelelor, România are potențialul de a spori cooperarea regională și de a juca un rol semnificativ pe piețele energetice din Europa Centrală și de Sud-Est (CSEE). Ca atare, Președinția României ar trebui să sublinieze prioritățile energetice ale CSEE, în special prin continuarea proiectelor Președinției bulgare.

Guvernul ar trebui să înceapă pregătirea Planului Național Energie-Climă, astfel încât să finalizeze un proiect solid până la data preluării Președinției UE. Planul trebuie să include angajamentul țării față de obiectivele UE (redefinite) privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG), cotele de RES și eficiența energetică, dar și propriile preocupări și priorități naționale în sectorul energetic: securitatea energetică, reducerea sărăciei, piețe competitive și îmbunătățirea guvernanței energetice.

În acest context, România ar putea să promoveze pe durata Președinției sale a UE următoarele trei linii de politici energetice la nivel european:

• Reducerea sărăciei energetice
• Eficiența energetică
• Digitalizarea energiei

Reducerea sărăciei energetice

Protecția consumatorilor vulnerabili și reducerea sărăciei energetice pe baza unor piețe competitive de energie și a unor ajutoare sociale targetate – cu perspectiva de eradicare a fenomenului pe termen mai lung (2050), este o chestiune de maximă importanță în întreaga regiune a Europei Centrale și de Sud-Est.

Dezbaterea recentă privind Uniunea Energetică favorizează plasarea pe ordinea de zi a reducerii sărăciei energetice și a protecției consumatorilor vulnerabili. Subiectul reprezintă, de asemenea, o prioritate pentru Președinția bulgară, astfel încât România ar putea prelua leadership-uș după ce încheierea președinției Bulgariei, la 30 iunie 2018.

Pentru moment, România încă nu dispune de mijloace coerente și eficiente pentru a rezolva aceste probleme. În funcție de indicatorul specific utilizat, între 12 și 19% dintre români se găsesc în sărăcie energetică. Dintre aceștia, doar aproximativ 30% primesc ajutoare sociale, ceea ce indică o decuplare administrativă și birocratică majoră față de realitatea socială. La nivelul Europei, sărăcia energetică este predominantă în Europa de Est, regiune în care sursele sărăciei sunt structural asemănătoare. La nivelul întregii UE, cel puțin 50 de milioane de persoane au dificultăți în plata la timp a facturilor pentru încălzire, ventilare și iluminat corespunzătoare în gospodării. Sărăcia energetică are efecte negative majore asupra sănătății și bunăstării populației. Prin urmare, abordarea eficientă a acesteia, în special în țările cu incidență ridicată, generează numeroase rezultate pozitive: mai puține cheltuieli pentru sănătate publică, reducerea poluării aerului, creșterea productivității și a activității economice etc.

Eficiența energetică

Eficiența energetică pare să aibă caracteristicile unei soluții magice: abordează deficiențele din generarea de electricitate și, în general, cele care privesc securitatea în aprovizionare; eficiență conduce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES); și, important, poate contribui semnificativ la reducerea sărăciei energetice, prin programe publice bine direcționate.

Ca urmare, dintre politicile energetice, cel mai puțin controversat domeniu ar trebui să fie eficiența energetică, pentru că implementată inteligent, aceasta poate aborda în bună măsură provocările legate de accesibilitatea energiei și de sărăcia energetică. O astfel de abordare este în deplină concordanță cu prioritatea UE „eficiența energetică pe primul plan”. Intensitatea energetică a României (consumul brut de energie pe unitate de produs intern brut) în 2013 a fost, în termeni absoluți, cu 75% mai mare decât media UE. Cu toate acestea, ținând cont de puterea de cumpărare (PPP), intensitatea energetică a României se plasează ușor sub media europeană. Pentru anul 2030, modelul PRIMES, rulat în 2016, prevede pentru România o scădere cu 30% a intensității energetice la 153 tone echivalent petrol / mil € 2013.

Digitalizarea energiei

Digitalizarea energiei este pe punctul de a ocupa o poziție central în elaborarea politicilor energetice ale UE în anii 2018-19 și în anii următori. În special, viitoarea Comunicare privind viitorul politicii UE în domeniul energiei și al climei se va concentra probabil pe noile oportunități de piață pe care tehnologiile digitale le oferă pentru sectorul energetic. Transformarea digitală întărește rolul consumatorilor prin generarea distribuită, demand-response și promite ca tot modelul de piață să asume o flexibilitate totală. Competențele digitale din regiune ar trebui văzute ca o oportunitate pentru România și pentru alte țări din Europa Centrală și de Sud-Est.

Tehnologiile digitale și big data subminează modelele de afaceri convenționale din piața energiei, creând noi oportunități pentru actorii dispuși și capabili să adopte soluții inovative. Pentru ca întreprinderile și consumatorii să profite de avantajele digitalizării în domeniul energiei este nevoie de un cadru de reglementare care să garanteze că operatorii existenți își pot adapta modelele de afaceri, că întreprinderile nou-înființate și companiile de tehnologie sunt atrase de sectorul energetic și că sunt create stimulente reale pentru furnizorii de soluții inovatoare. România are oportunitatea de a se poziționa ca lider în regiune prin dezvoltarea digitalizării energiei, având în vedere dezvoltarea remarcabilă a sectorului său IT.

Alte oportunități semnificative

Cooperarea regională Deși Directiva privind eficiența energetică va fi fiind adoptată înainte de momentul în care România va prelua președinția UE, CESEC (Inițiativa privind conectivitatea energetică a Europei Centrale și de Sud-Est) și, în general, abordările de cooperare regională oferă noi oportunități ca România să se dezvolte în aceste zone. CESEC a convenit deja să își extindă mandatul pentru a include în aria de interes și acțiune nu doar piețele de energie electrică, dar și eficiența energetică și sursele regenerabile de energie.

Valorificarea competențelor locale În încercarea de a valorifica forța de muncă proprie, abilitățile și spiritul antreprenorial, România, ca și alte state din regiune, încearcă să încurajeze inovarea și înființarea de start-up-uri, prin intermediul unor hub-uri dedicate în diferite orașe. Cu toate acestea, România se confruntă cu provocările unui ecosistem imatur pentru noile întreprinderi și ale unui deficit de capital. Cum cooperarea pentru dezvoltarea infrastructurii a reprezentat unul dintre reușitele inițiativei CESEC, aceasta ar putea fi urmată o cooperare similară în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării pentru a consolida asemenea competențe la nivel regional.

––––––

Radu Dudău este directorul Energy Policy Group, din București.

Christian Egenhofer este cercetător asociat la CEPS și director al CEPS Energy Climate House.

Raportul reprezintă concluziile unei dezbateri a părților interesate, organizată la 31 octombrie 2017 la București, Energy Policy Group (EPG) și CEPS Energy Climate House.

Despre EPG

Fondat în februarie 2014, Energy Policy Group (EPG) este un think-tank non-profit, independent și non-partizan, cu sediul în București, care realizează politici energetice, analize de piață și strategii energetice.

Despre CEPS Energy Climate House

Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS) este unul dintre cele mai experimentate și influente think-tank-uri active în prezent în Uniunea Europeană. CEPS funcționează ca un forum de top în dezbaterea afacerilor europene, caracterizat în principal de competențe puternice de cercetare proprii, completate de o rețea vastă de institute partenere din întreaga lume.