Kievul este pregătit să plătească un preț de compromis, pe termen scurt, pentru gazele naturale livrate de Rusia, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, Yuri Prodan, care a criticat grupul rus Gazprom pentru că nu este dispus să negocieze, transmite Reuters.
Anul trecut, Rusia a furnizat aproximativ jumătate din gazele naturale consumate de Ucraina însă în data de 16 iunie anul curent grupul rus Gazprom a introdus o schemă de plată în avans pentru gazele naturale livrate Ucrainei ca urmare a unei dispute pe tema datoriilor părții ucrainene, conform Agerpres.
Ucraina, țară care în prezent vrea să importe mai multe gaze naturale din Uniunea Europeană, este pregătită să ajungă la un compromis cu privire la preț până când procesul intentat împotriva Gazprom este soluționat, a precizat Yuri Prodan.
„Suntem gata să discutăm despre posibilitatea unui preț de compromis rezonabil până când situația este rezolvată în justiție dar Gazprom nu vrea să ia parte la procesul de negociere”, a spus Yuri Prodan. „Nu există încă niciun compromis din partea Gazprom”, a adăugat oficialul ucrainean.
Prodan nu a dezvăluit marți care este prețul de compromis pe care Ucraina este dispusă să îl plătească însă în luna iunie a acestui an. Potrivit directorului companiei ucrainene de stat Naftogaz, Kievul este dispus să plătească Rusiei un preț de 326 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze naturale pentru o perioadă interimară de 18 luni, în ideea de a oferi timpul necesar pentru soluționarea disputelor dintre Kiev și Moscova pe tema prețului gazelor naturale.
La finele săptămânii trecute, Ucraina a început să facă teste pentru a putea importa gaze naturale în sistem revers din Slovacia prin conducta Vojany-Uzhorod. Ministrul ucrainean al Energiei, Yuri Prodan, a apreciat că în acest an livrările de gaze în sistem invers din Polonia, Ungaria și Slovacia ar putea să se ridice la 16 miliarde de metri cubi, aproximativ jumătate din necesarul de importuri.
Ucraina consumă aproximativ 50 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, dintre care 20 miliarde de metri cubi reprezintă producția internă iar restul de 30 miliarde de metri cubi sunt importate din Rusia.