Ucraina, obiectul unei lupte pentru influenţă între Rusia şi Occident, vrea să reducă importurile de gaze ruseşti şi să acopere necesarul cu achiziţii mai mari din Europa, pentru limitarea dependenţei de Gazprom, relatează Bloomberg.
Statul ucrainean va avea nevoie să importe în acest an circa 30 de miliarde de metri cubi de gaze, iar o treime ar putea veni prin conductele slovace, a declarat miercuri ministrul Energiei din Ucraina, Iuri Prodan.
Remarcile ministrului au venit în urma deciziei Gazprom de a nu extinde discountul de preţ acordat Ucrainei dincolo de luna aprilie, din cauza datoriilor neplătite de acest stat.
Tensiunile dintre Rusia, Europa şi Statele Unite s-au amplificat după ce preşedintele Vladimir Putin a trimis trupe în Crimeea în încercarea de recâştigare a influenţei în Ucraina, în urma înlăturării de la putere a preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici.
Ucraina a ajuns la un acord preliminar cu Slovacia pentru importul a 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an din mai multe ţări europene, prin intermediul conductelor slovace, a spus Prodan.
El a precizat că a fost semnat un acord cu grupul german RWE pentru 5 miliarde de metri cubi de gaze pe an, dar nu a spus când vor începe livrările.
Directorul financiar al RWE, Bernhard Guenther, a declarat în această săptămână că grupul ar putea să aprovizioneze Ucraina cu gaze, în eventualitatea unui deficit.
Prodan va merge pe 19 martie la Bruxelles pentru discuţii pe tema energiei, cu oficiali ai UE.
„În trecut nu a fost posibil să importăm gaze prin Slovacia. Sperăm că vor fi companii cu care vom încerca să ajungem la un acord pentru livrări de gaze, pe lângă importurile din Slovacia şi Germania”, a spus ministrul, conform Mediafax.
Anul trecut, Ucraina a importat aproape 28 de miliarde de metri cubi de gaze, din care peste 90% de la Gazprom.
Rusia anunţase că analizează să împrumute Ucrainei 2-3 miliarde de dolari pentru ca ţara să poată plăti datorii de circa 2 miliarde de dolari grupului Gazprom.
Achiziţia de gaze din alte surse va depinde de preţuri, potrivit copreşedintelui Fondului pentru Strategii Energetice, Dmitro Marunici. În opinia sa, numai un nebun ar cumpăra toate gazele de la Gazprom, dacă poate cumpăra mai ieftin din Europa.
Marunici a arătat că Gazprom se va opune oricărei decizii a Ucrainei de a creşte importurile de gaze din UE prin oferirea de discounturi şi prin presiuni politice.
Ucraina a cumpărat anul trecut gaze din Polonia şi Ungaria. Anul trecut, Rusia a acceptat să reducă preţul gazelor livrate Ucrainei cu o treime, la 268,5 dolari pentru 1.000 de metri cubi.
Ucraina va cere creditorilor restructurarea datoriei
Ucraina trebuie să plătească în acest an credite în valută de 10 miliarde de dolari şi va cere restructurarea datoriei, a declarat, miercuri, ministrul de Finanţe, Oleksandr Şlapak, în timp ce autorităţile negociază un pachet de ajutor internaţional, în contextul tensiunilor militare cu Rusia.
Statul ucrainean va prezenta „fără îndoială” creditorilor o propunere de restructurare a datoriei, a spus Şlapak, citat de Bloomberg.
Declaraţia oficialului ucrainean a cauzat declinul obligaţiunilor Ucrainei pe pieţele financiare. Titlurile cu scadenţă în iunie au scăzut la preţul de 95,1 cenţi pe dolar la 16:28, de la 95,9 cenţi pentru un dolar. Grivna s-a depreciat cu 3,4%, la 9,415 grivne pentru un dolari.
Obligaţiunile Ucrainei şi-au revenit marţi de la un minim record, după ce preşedintele Vladimir Putin a declarat că nu este necesară trimiterea imediată de trupe în Ucraina.
„Comentariile lui Şlapak au fost foarte negative pentru cei care deţin obligaţiuni ale Ucrainei. Consider că datoria publică a Ucrainei este sustenabilă. Totuşi, FMI ar putea recomanda o restructurare pe linia unor reprogramări ale plăţilor şi extindere a maturităţilor. Este un anunţ negativ pentru piaţă”, a declarat Ivan Ceakarov, economist şef pentru Rusia la grupul american Citigroup.
UE a promis Ucrainei ajutor financiar de urgenţă de 1,6 miliarde de euro, iar sprijinul total ar putea ajunge la peste 11 miliarde de euro în şapte ani prin activarea unor granturi şi împrumuturi pentru proiecte. Oficialii americani au afirmat că pregătesc garanţii de credit de 1 miliarde de dolari.
„Fără FMI şi bani de la UE, este probabilă restructurarea. În acelaşi timp, 15-20 de miliarde de dolari de la FMI şi încă 15 miliarde de dolari de la UE ar reduce substanţial riscul de intrare în încetare de plăţi (default)”, a scris într-o notă de cercetare Vadim Khramov, analist la Bank of America.
Randamentul obligaţiunilor ucrainene cu scadenţă în 2023 a urcat cu 0,04 puncte procentuale, la 9,69%, după ce marţi a înregistrat un declin de 0,89 puncte procentuale.
Guvernul ucrainean, în pragul falimentului, scoate la vânzare maşinile ministerelor
Guvernul ucrainean, care începe negocieri de urgenţă cu FMI pentru evitarea falimentului ţării, a anunţat miercuri vânzarea majorităţii celor 1.500 de maşini aflate în proprietatea ministerelor, pentru reducerea costurilor, relatează AFP.
„Trecem la practica existentă în mod curent în lume, cu o maşină pentru un ministru. Toate celelalte maşini vor fi vândute, iar şoferii din păcate vor fi concediaţi”, a explicat Oleksandr Şlapak.
Ministrul a precizat că guvernul are un parc de 1.500 de maşini şi speră să obţină din vânzare 40 de milioane de grivna (3 milioane euro).
Această măsură, care va aduce venituri modeste comparativ cu necesarul de finanţare al Ucrainei, este mai mult simbolică, pentru a demonstra voinţa autorităţilor de a se rupe de stilul regimului Ianukovici şi a redresa finanţele ţării.
Şlapak a estimat că ţara va avea nevoie în acest an de 10 miliarde de dolari pentru onorarea obligaţiilor financiare.
Potrivit datelor Trezoreriei ucrainene, publicate miercuri de agenţia rusă Interfax, veniturile bugetare ale Ucrainei au scăzut cu 4,2% în primele două luni ale acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cheltuielile cu 2,5%.
Veniturile atrase din colectarea TVA au coborât cu 25%.
