Studiul realizat de Valorem pentru Federația ACUE a redeschis dialogul public cu privire la necesarul de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de electricitate din România. Începutul a fost conferința-dezbatere organizată recent de Financial Intelligence și ACUE – Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (VEZI VIDEO!). Cu acest prilej, Volker Raffel, președinte ACUE și CEO E.ON România, a avansat ideea că studiul Valorem constituie o bază tehnică suficientă pentru redeschiderea discuțiilor cu ANRE, în vederea ajustării reglementărilor astfel încât să stimuleze mai eficient investițiile în infrastructura energetică.

În mod normal, tarifele și mecanismele de remunerare sunt stabilite pentru întreaga durată a perioadei de reglementare (5 ani), iar modificarea lor este posibilă doar dacă apar informații noi și relevante. “Putem să revenim la această discuție doar dacă avem argumente noi. Și cred că, cu acest studiu, avem argumente noi”​, a spus Volker Raffel.

Președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei a rămas pe poziție. Mai exact, George Niculescu a subliniat că ANRE va susține investițiile prin instrumente deja existente în metodologie, precum bonusuri de rentabilitate pentru depășirea pragurilor minime de investiții sau pentru atingerea unor indicatori de performanță. „Rata de rentabilitate de 6,94%, din punctul nostru de vedere, este una rezonabilă și stimulează investițiile prin procentele adiționale care se acordă”. Președintele ANRE și-a exprimat scepticismul cu privire la efectele de multiplicare economică din studiul Valorem (1 la 6, până la 1 la 10) și a adăugat: „Este corect să spunem că pierderea unor investiții de 1,1 miliarde de euro este una teoretică. Nu avem certitudinea că diferența aceasta de investiții se va face chiar dacă vom avea o rată a rentabilității aprobată de ANRE la nivelul solicitat de operatori”.​ Reglementatorul, alături de parlamentarii prezenți la dezbatere, au sugerat sau au exprimat direct faptul că orice majorare de costuri la nivelul consumatorului final este inacceptabilă.

Avem nevoie de minim 1,2 miliarde de euro pe an

Necesarul mediu anual de investiții pentru modernizarea rețelelor de electricitate din România este estimat la 1,2 miliarde de euro, conform mai multor surse concordante. Estimarea pornește de la datele Eurelectric, care împarte această sumă în patru componente: 400 milioane euro pentru nevoi generate de creșterea cererii, 200 milioane euro pentru integrarea noilor capacități de producție, 400 milioane euro pentru înlocuirea infrastructurii învechite și 200 milioane euro pentru digitalizarea și automatizarea rețelelor. Aceleași ordine de mărime sunt susținute și de Energy Policy Group (EPG), pe baza proiecțiilor Comisiei Europene privind creșterea capacităților din surse regenerabile în România și obiectivele naționale în materie de decarbonizare. La aceste analize se adaugă evaluarea strategiilor de investiții a unor distribuitori de energie (DSO), care indică un necesar cuprins între 2.369 și 2.584 euro per kilometru de rețea, extrapolat apoi la nivel național. Pentru rețelele de distribuție a gazelor, necesarul este estimat la circa 4.800 euro pe kilometru, conform acelorași metodologii. Estimările au fost centralizate și validate în cadrul analizei realizate de Valorem pentru Federația ACUE.

Prin tarife plătim pentru investiții de 400 de milioane de euro pe an

Analiza arată că în baza reglementărilor actuale, companiile de distribuție vor investi maxim 400 de milioane de anual, adică investițiile minime necesare pentru menținerea bazei de active. De ce?

În primul rând, rata reglementată de rentabilitate este percepută ca fiind prea scăzută pentru a încuraja investiții suplimentare semnificative. Nivelul reglementat este de 6,94%, iar companiile atrag atenția că, în condițiile pieței actuale, costul real al capitalului depășește 9-10%, ceea ce face ca investițiile suplimentare să nu fie atractive. “În lumea în care vin eu, costul capitalului este aferent României foarte rar mai mic decât 10%”, a afirmat și Radu Hanga, Președintele Bursei de Valori București. “Statul român se împrumută acum pe 10 ani cu 7,5% pe an. În teorie și chiar și în practică o companie privată nu are cum să se împrumute mai ieftin decât statul”. […] Dacă 1 leu pe care îl investesc mă costă 9% sau 10% sau 8%, iar randamentul pe care îl obțin este de 6,94%, nu o să fac investiția respectivă”, a explicat el.

Rată de rentabilitate de 6,94% poate crește cu două puncte procentuale (pp), a repetat președintele ANRE, George Niculescu, referindu-se la stimulentele incluse în metodologie: 1 pp pentru investiții noi, dincolo de nivelul minim, 0,5 pp pentru atingerea unor indicatori de performanță și încă 0,5 pp pentru investiții realizate cu atragere de finanțare europeană. “Răsplătim și bonificăm operatorii de distribuție care au înțeles nevoia de investiții și care chiar fac aceste investiții“, a afirmat în repetate rânduri președintele ANRE pentru a apăra principiul care stă la baza metodologiei și a sistemului de stimulente. Dacă acordăm un WACC (costul mediu ponderat al capitalului) mai mare pentru valoarea minimă de investiții, există “riscul ca la sfârșitul perioadei a cincea de reglementare să observăm că operatorii de distribuție își mențin investițiile la valoarea minimă pentru care primesc o rată de rentabilitate mărită“, spunea el în august 2024.

Companiile mai invocă limitările cadrului de reglementare actual la nivelul mecanismelor de recunoaștere a investițiilor – fără o revizuire a acestor condiții, nu se vor realiza investițiile suplimentare necesare.

Împrumuturi subvenționate prin Fondul pentru Modernizare

Unde putem găsi, așadar, diferența de aproximativ un miliard de euro anual necesară pentru ca România să modernizeze rețelele și să devină cu adevărat pregătită pentru decarbonizare, electrificare și digitalizare?

O propunere a venit din partea ministrului Energiei, Sebastian Burduja, care a vorbit despre reformarea modului în care România utilizează Fondul pentru Modernizare. În loc de granturi clasice (CAPEX), ministrul s-a referit la utilizarea de împrumuturi subvenționate, care să fie recunoscute parțial în baza de active reglementate și care să permită un efect de multiplicare financiară semnificativ mai mare: „România a optat pentru acest model de granturi care vizează investiția de tip CAPEX. În discuțiile cu BEI [Banca Europeană de Investiții, n.r.] ni s-a transmis că o variantă aleasă de alte state și care ar fi mai înțeleaptă ar fi să transformăm această anvelopă financiară în împrumuturi subvenționate. Parte din acele costuri înțeleg că ar putea fi recunoscute în baza de active reglementate, în BAR”​. Burduja a apreciat că, astfel, s-ar putea multiplica de două sau chiar trei ori fondurile disponibile, transformând 1,2 miliarde euro folosiți sub formă de granturi în cel puțin 2-3 miliarde euro în credite subvenționate. „Este o variantă de lucru. Eu aștept propuneri de la operatorii de distribuție și cu siguranță vom avea discuții și cu ANRE-ul și cu o bancă pentru implementarea instrumentului – un partener natural ar fi noua Bancă de Investiții și Dezvoltare” [BID]​.

Această soluție ar contribui nu doar la acoperirea diferenței de finanțare, ci și la atragerea de capital privat, prin crearea unui context de risc mai mic, cu randamente predictibile.

Implicarea fondurilor de pensii prin parteneriate public-private

Un alt canal de finanțare discutat a fost cel al capitalului privat instituțional, în special fondurile de pensii, care dețin lichiditate semnificativă, dar sunt restricționate de cadrul actual de reglementare privind plasamentele. Ideea a fost susținută de mai mulți vorbitori, inclusiv Radu Hanga (BVB), dar și de parlamentarul Mihai Cătălin Botez, vicepreședinte la Comisia pentru Politică Economică Reformă și Privatizare din Camera Deputaților, care a pledat pentru relansarea parteneriatelor public-private ca instrument de atragere a acestor fonduri. „Avem niște fonduri de pensii care stau pe niște bani și care au niște restricții legate de sursele către care pot investi. Una dintre destinațiile de investiții este reprezentată de aceste parteneriate public-private, […] dacă reușim să reglementăm bine acest domeniu”​.

Mesajul cheie este că fondurile de pensii ar putea deveni o sursă solidă și de durată pentru dezvoltarea infrastructurii energetice, cu condiția ajustării cadrului legal și creării de instrumente financiare potrivite. Acestea trebuie să combine randamente competitive cu un risc acceptabil: „Dacă [un asemenea mecanism] va căpăta încrederea fondurilor de pensii… putem avea un avânt serios în ceea ce privește dezvoltarea acestor infrastructuri”​, a propus Mihai Cătălin Botez.

Ideea implicării fondurilor de pensii a apărut și cu prilejul conferinței “Abordare internațională: Viitorul energetic al României”, organizate de Energynomics la Londra. Edward Randolph, director de investiții la Amber Infrastructure, a observat că fondurile de pensii din România, deși au un capital în creștere, nu pot investi în infrastructură. Acest lucru este foarte neobișnuit în comparație cu standardele globale și le împiedică să co-investească alături de investitori străini. Din cauza acestor restricții, este de fapt mai ușor pentru fondurile de pensii străine să investească în România decât pentru cele naționale. Edward Randolph crede că e nevoie doar de o mică modificare de reglementare pentru a rezolva această problemă, deblocând mai multe investiții din partea instituțiilor financiare locale și creând oportunități mai bune atât pentru investitorii români, cât și pentru cei străini.

Concluzie: diversificare, mobilizare, reformă

Toată lumea acceptă că este obligatoriu ca investițiile în infrastructura energetică să crească puternic și rapid, chiar dacă pot fi opinii diferite cu privire la sumele exacte care ar fi necesare. La nivelul ANRE pare nerezonabilă susținerea doar prin tariful de distribuție (un cost socializat) a tuturor investițiilor necesare, oricât de mică ar fi povara suplimentară în factură. [Reamintim, studiul Valorem arată că impactul asupra consumatorului final ar fi o creștere de doar 5 lei pe an la energie electrică pentru gospodării și de 0,4% pentru consumatorii industriali, cu perspectiva ca, pe termen mediu, tarifele să scadă datorită reducerii pierderilor și eficientizării rețelelor.]

Se impune deci o diversificare a surselor de finanțare, precum și mobilizarea mai multor entități. Sunt necesare reforme pentru utilizarea creativă a sumelor disponibile prin Fondul de Modernizare, dar și pentru operaționalizarea parteneriatelor public-privat astfel încât să permită implicarea fondurilor de pensii.

Inclusiv la nivelul autorității de reglementare este nevoie de reforme și optimizări, au spus cu jumătate de voce reprezentanții companiilor de distribuție. Președintele ANRE a reafirmat deschiderea pentru dialog: „Unde mai sunt lucruri de clarificat și de îmbunătățit, evident Autoritatea de Reglementare are canalul de dialog deschis în permanență”.

La nivel mai general și cu o abordare mai radicală, Corneliu Bodea, CEO Adrem și președintele Centrului Român al Energiei (CRE), a subliniat ideea că metodologiile de tarifare și abordarea tradițională nu mai pot fi aplicate într-un context în care rețelele trebuie să susțină simultan electrificarea, digitalizarea și integrarea surselor regenerabile: “Noi nu ne mai putem uita la metodologiile de tarifare sau metodologiile de reglementare a domeniului energetic din trecut”, pentru că modul în care au fost concepute sistemele energetice – rețelele, dar și reglementarea acestora – nu mai corespunde noului context în care se află piața energetică, marcat simultan de presiunea competitivității și de imperativele de sustenabilitate. Mai multe voci au sugerat că este nevoie de o reformă de fond, și nu doar de ajustări tehnice, pentru ca reglementarea să fie un facilitator al investițiilor și să evite a deveni un obstacol sistemic.

Autor: Gabriel Avăcăriței

Jurnalist experimentat atât în mass-media tradiționale, cât și în cele noi, Gabriel este redactorul șef al Energynomics din 2013. Excelentele sale abilități de comunicare, organizare a informației și editare sunt puse la treabă zi de zi, pentru a dezvolta proiectele platformei de comunicare Energynomics: site-ul, revista și evenimentele proprii.