Săptămâna trecută, sute de mii de americani au ieșit în stradă pentru a protesta față de ceea ce a fost perceput ca o eviscerare a legislației de mediu și un pas înapoi în eforturile SUA de a stopa schimbările climatice. Protestele din Washington, Boston, New York, San Francisco, Chicago, Seattle și alte orașe americane au coincis cu punctul culminant al primelor 100 de zile ale președintelui Donald Trump. În această perioadă, cele mai multe victorii politice pe care noua administrație le-a purtat au fost în jurul științei mediului și a climei – în principal prin anularea actelor adoptate de administrațiile anterioare Obama, potrivit techcrunch.com.
Pe măsură ce liniile de luptă se îndreaptă către statele din guvernul federal, realitățile politice locale și noile baze ale unei economii profund schimbate a SUA ar putea dezvălui limitele puterii în schimbarea cursului țării în problemele climatice.
Pe plan politic, majoritatea adulților din fiecare district din Statele Unite sprijină reglementări precum limitarea emisiilor de dioxid de carbon provenite de la centralele de cărbune, o țintă de 20% pentru energia regenerabilă pentru utilitățile de stat și reglementarea dioxidului de carbon ca poluant, conform unui studiu realizat de Programul Yale privind comunicarea în domeniul climei.
„Statele au multe pârghii”, spune Mark Muro, director de politici al Programului de politică metropolitană al The Brookings Institution. „Comisiile de utilitate publică sunt entități de stat. Acestea controlează utilizarea terenurilor la nivel de stat și conduc, fără îndoială, cele mai reușite politici determinate de cerere”.
Aceste comisii ale utilităților au sarcina de a controla prețul pe care consumatorii îl plătesc pentru energie. Este în interesul lor să mențină prețurile scăzute, asigurându-se în același timp că utilitățile construiesc suficientă capacitate de energie pentru a ține pasul cu cererea gospodăriilor și a întreprinderilor.
În ultimii ani, controlul prețurilor a venit sub forma unor inițiative privind eficiența energetică (politicile privind cererea pe care le-a menționat Muro), a unor centrale electrice pe gaze naturale și a unor proiecte de energie regenerabilă, cum ar fi energia eoliană și solară.
Mai presus de toate, economia americană este în schimbare și trece mai mult spre în industrii sărace de emisii, cum ar fi serviciile bancare și financiare, IT, sănătatea, comerțul cu amănuntul, servicii generale și telecomunicații, comparativ cu producția tradițională (trebuie remarcat însă faptul că industriioe auto și de petrol și gaze sunt în continuare cele mai mari industrii din America).
Deoarece economia americană devine mai puțin consumatoare de energie, o schimbare masivă a prețurilor a făcut mai scumpă energia produsă de centralele electrice pe cărbune, cu emisii de carbon, față de alte opțiuni mai ecologice.
„Nu credem că industria regenerabilă este expusă volatilității reglementarilor sau politicilor din SUA, datorită competitivitatii atinse prin avansul tehnologic, eficiență și performanță”, spune Antonio Cammisecra, șeful diviziei de Business Development al Enel Green Power.
Cu toate acestea, conservatorii din multe state utilizează legislația pentru a renunța la proiectele de energie curată locale.
Deși există posibilitatea ca îndepărtarea obstacolelor legate de preț să determine reintroducerea cărbunelui în gama de prețuri competitive cu alte surse de energie pe termen scurt, spune Muro, companiile care investeasc în energie spun că asta s-ar putea întâmpla abia peste de o perioadă de patru ani (sau chiar de opt ani).
„Din cauza structurii actuale a costurilor de producție pe gaze naturale față de cărbune … pasul înapoi în reglementare nu provoacă un blocaj imediat în calea progresului”, a spus Muro. „Ar putea deveni problematic de-a lungul timpului sau în măsura în care prețurile gazelor naturale urcă, ceea ce ar putea face ca revizuirea reglementării să aibă un succes mai mare în ceea ce privește obiectivul de a resuscita cărbunele”.