Rezolvarea situaţiei de la Compania Naţională a Uraniului (CNU) se poate întâmpla doar prin deschiderea de noi perimetre de exploatare și revenirea companiei la un mod de funcționare în condiții de piață concurențială, a declarat ministrul Energiei, Victor Grigorescu.

“Compania Naţională a Uraniului (CNU) este un subiect care are o componentă primară securitară şi pe care nu l-aş fi dorit în campania electorală, pentru că nu e potrivit. Nu e un subiect cu partizanate, ci unul de importanţă pentru toată lumea. Le spun celor care ne recomandă să menţinem livrări constante de la Compania Naţională a Uraniului către Nuclearelectrica în ritm normal, chipurile pentru a menţine ciclul nuclear complet, că se înşală şi că dacă am fi făcut aşa ceva, cu siguranţă nu ar fi fost bine pentru siguranţa României. Revenirea companiei într-o zonă de normalitate a fluxurilor economice va dura, pentru că e vorba despre procese obiective, ca lucrări tehnice, deschidere de noi permitere.

În acelaşi timp, cred cu tărie că ultimul lucru pe care trebuie să-l facem este să consumăm resursele pentru a putea menţine funcţionarea sistemului energetic în siguranţă. De aceea, cred că rezolvarea problemei de la CNU ţine de redeschiderea unor noi perimetre şi investiţii în retehnologizare. Ideea fuziunii dintre Compania Naţională a Uraniului şi Nuclearelectrica a fost generoasă, dar cine crede această idee se înşală. Compania Naţională a Uraniului trebuie să asigure noi perimetre. În mod normal, asta înseamnă 3-4 ani de zile. Din punctul meu de vedere, situaţia de la uraniu este unul dintre cele mai răsunătoare eşecuri din sistem, un eşec la nivelul managementului, al politicilor publice”, a spus Victor Grigorescu în contextul explicării situației din sectorul minier al României.

Ministerul Energiei va face toate diligențele pentru a menține ciclul nuclear complet, dar procesul va fi unul de durată, din momentul ce s-a întârziat extrem de mult demararea procedurilor interne la CNU pentru deschiderea de noi exploatări care să asigure materia primă pentru centrala de la Cernavodă.

“Nu se pune problema ca noi să nu ne putem asigura resursele de energie necesare. Ne vom asigura că acest ciclu nuclear va fi menţinut. Compania Naţională a Uraniului extrage astăzi în jur de 10% din necesarul de consum naţional, ceea ce înseamnă că restul de livrări le facem din rezerve. Am ajuns aici, pentru că nu am făcut la momentul potrivit ceea ce trebuia să facem. (…) Compania (CNU – n.r.) are demarate, la nivel intern, proceduri de deschidere a noi perimetre. În momentul de faţă, nu se pune problema unor investiţii imediate, pentru că trebuie luate avize, trebuie făcut un nou studiu de fezabilitate”, a subliniat Victor Grigorescu.

Extragerea și prelucrarea uraniului a fost subvenționată de stat cu procente cuprinse între 55 și 75% din valoarea costului de producție, deși Curtea de Conturi a remarcat această practică încă din octombrie 2012. În ciuda emiterii unui raport în acest sens și a sesizării în instanță, acordarea subvenției a continut până în decembrie 2015, arată un document emis de ministerul Energiei.

Practica a fost întreruptă de o decizie definită și irevocabilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) din noiembrie anul trecut, decizie care obligă Compania Națională a Uraniului (CNU) să plătească circa 3,5 milioane de lei către bugetul de stat. Suplimentar, se află pe rol un proces similar, aferent perioadei 2012 – 2014, având ca obiect contestarea unui raport al Curții de Conturi, în care se stabilește că veniturile cuvenite bugetului de stat au fost diminuate cu aproximativ 251 de milioane de lei, explică reprezentanții ministerului.

După decizia ÎCCJ, CNU a mărit prețul materiei extrase cu 75%, situație care a determinat conducerea Nuclearelectrica, beneficiar al dioxidului de uraniu, să rezilieze contractul. CNU a încheiat anul trecut cu o pierdere de aproximativ 21 de milioane lei. La începutul acestui an, conducerea CNU a fost preluată de Gelu Mărăcineanu. Pentru managementul companiei au fost stabilite două direcții de acțiune: identificarea problemelor care au dus la situația în care se află compania și găsirea de soluții care să permită funcționarea companiei în condiții de piață concurențială și fără subvenții. Astfel, principalele măsuri adoptate de conducerea companiei au în vedere:

• identificarea rolului CNU și a potențialului de a-și îndeplini obiectul de activitate;
• renunțarea la exploatarea neeconomică de la Crucea-Botușana și închiderea temporară a acesteia;
• demararea activităților necesare începerii exploatării de la Tulgeș – Grințieș;
• restructurarea companiei în raport de noile obiective;
• modernizarea proceselor de producție pentru creșterea randamentelor;
• actualizarea și modernizarea procedurilor și a proceselor manageriale.

Ministerul Energiei a semnalat secretizarea excesivă a activităților companiei, secretizare care a mers până la ascunderea nejustificată a unor date care erau necesare în activitatea societății care asigură auditul financiar al CNU. Astfel, sub pretextul că Decizia Curții de Conturi din 2012 este clasificată „secret de serviciu”, aceasta nu a fost cunoscută de auditorul extern. Această situație degrevează auditorul extern de responsabilitățile pe care în mod uzual le are. De asemenea, date și informații necesare unui proces de management normal au fost ascunse nejustificat membrilor Consiliilor de Administrație din trecut.

O altă problemă identificată este reprezentată de practica raportărilor incorecte față de organele de control. Astfel, au fost sesizate neconcordanțe între situațiile reale și cele raportate în timpul controalelor efectuate de Curtea de Conturi. Și acest aspect a fost adus la cunoștința organelor de cercetare penală, spun reprezentanții ministerului Energiei. În total, conducerea societății a înaintat organelor abilitate trei sesizări cu privire la fapte de natură penală.