În contextul tranziției către o economie verde și sustenabilă, România va primi 2,14 miliarde de euro din Fondul pentru Tranziție Justă (JTF) pentru a sprijini regiunile dependente de cărbune în eforturile lor de a elimina treptat acest combustibil fosil și de a adopta surse de energie regenerabilă. Acest fond face parte din politica de coeziune a UE și are scopul de a atenua impactul social și economic al tranziției către neutralitatea climatică, prevăzută pentru 2050, susțin oficialii Asociației pentru Dezvoltare Integrată în Valea Jiului (ADTIVJ).
Deși regiunea Valea Jiului, odinioară renumită pentru industria sa minieră remarcabilă, a cunoscut un declin semnificativ în ultimele trei decenii – doar aproximativ 4.000 de muncitori mai sunt angajați în acest sector, comparativ cu peste 50.000 de mineri în 1990 – regiunea asistă acum la o schimbare, mai exact prin mai multe proiecte finanțate de UE care contribuie la o dezvoltare mai sustenabilă și la creșterea economică. Planurile teritoriale de tranziție justă, elaborate de autoritățile naționale și regionale, au ca scop sprijinirea celor mai afectate comunități, prin diversificarea economică și crearea de noi locuri de muncă, în special în domeniul tehnologiilor verzi.
Creșterea sectorului ospitalității
Turismul a devenit o alternativă viabilă pentru Valea Jiului, contribuind semnificativ la revitalizarea economică a regiunii. Stațiunile de schi din Straja și Parâng au înregistrat o creștere substanțială a numărului de turiști în ultimii ani, atrăgând investiții și impulsionând sectorul ospitalității.
O altă direcție importantă în strategia de revitalizare a Văii Jiului o reprezintă proiectele de regenerare urbană. Fondurile europene au permis autorităților locale să acceseze resurse pentru modernizarea infrastructurii, reabilitarea clădirilor publice și transformarea fostelor situri industriale în spații comunitare. Astfel de proiecte au un impact direct asupra calității vieții locuitorilor și sunt esențiale pentru atragerea de noi investiții și crearea unui mediu urban atractiv.
De exemplu, proiectul Robotics Hub a transformat un fost sit industrial într-un centru educațional high-tech, destinat echipării tinerilor cu abilități în robotică și tehnologie.
În mod similar, Programul de Regenerare Culturală a revitalizat diverse spații publice prin inițiative culturale, transformându-le în hub-uri vibrante pentru creativitate și implicare comunitară.
„Până în 2030, ne angajăm să transformăm Valea Jiului într-un exemplu de tranziție sustenabilă, un model de inovație și regenerare economică, oferind comunităților locale acces nu doar la noi locuri de muncă, ci și la oportunități economice sustenabile și diverse. Această viziune implică nu doar investiții în infrastructură și tehnologie, ci și inițiative de educație și recalificare profesională pentru a pregăti locuitorii pentru viitorul economiei verzi. Dorim să construim un mediu în care tinerii să rămână și să dezvolte afaceri inovatoare”, a declarat Alexandru Kelemen, Director Executiv al ADTIVJ.
Un obiectiv clar pentru România, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Pactului Ecologic European, este eliminarea completă a cărbunelui până în 2032. Această decizie este un pas esențial în combaterea schimbărilor climatice și în atingerea unei economii sustenabile.