Dacă în Italia activitatea a scăzut la 58%, în Franța, la 65%, în România activitatea economică se situează undeva la 60-65%, susține Valentin Tătaru, Research economist ING Bank.

”Am sperat inițial că vom avea o recesiune în formă de V, cu un trimestru secund slab, dar cu o revenire în trimestrul al treilea. În februarie nu-mi puteam imagina că am putea încheia nu numai trimestrul al treilea, dar și anul și poate și anul viitor cu economia sub nivelul de la finalul anului 2019. Totuși, cam asta se conturează – forma de V devine tot mai mult o formă de L, sau poate de W, dacă suntem norocoși. Asta va schimba paradigma la nivelul autorităților, dar mai ales la nivelul consumatorului și al contextului socio-economic în general. Pericolul reizbucnirii infecției va reveni tot timpul, în lipsa unui vaccin ieftin, eficient și disponibil pe scară largă. Ne apropiem de un punct în care ne punem problema redeschiderii economiei.

Cred că ar fi o greșeală să credem că ne vom întoarce la coordonatele de acum două luni. Vorbim de un șoc pe partea cererii, cu consumatori care vor fi mai prudenți, pentru o perioadă mai lungă, în paralel cu un șoc pe partea ofertei, inclusiv din cauza perturbării lanțurilor de aprovizionare. Companiile vor ține cont de distanțarea socială – probabil o companie aeriană va trebuie să zboare cu 50% din numărul de pasageri obișnuiți, un restaurant să servească doar la 50% din mese. Aceste afaceri vor fi afectate, pentru că nu vor putea deservi același număr de clienți. Prețurile acestor servicii vor trebui să crească, iar clienții se vor reorienta către alternative”, a spus el.

Astfel, schimbările de comportament ale consumatorilor vor determina alte schimbări în structura de bază a economiei.

”Mă aștept la o contracție a PIB de 6,6%. Anul acesta va fi mai complicat să facem prognoze. Am presupus, o rată a activității în industrie de 65% în T2 și 85% în T3, un an agricol la fel de bun ca anul trecut, iar comerțul la 75% în T2 și 85% în T3. Există sectoare cu căderi mai mari, dar cu o pondere mai mică în PIB”, a explicat Valentin Tătaru în cadrul Spring Cocktail 2020, video conferința online organizată de Energynomics.

Măsurile anunțate de guvern sunt bune, dar insuficiente pentru a se califica drept stimul fiscal. Șomajul tehnic este singura măsură semnificativă cu impact direct, celelalte masuri, gen credite garantate, neavând un impact imediat, întrucât nu constituie injecții de lichiditate imediate.

”Un aspect care necesită o atenție sporită în legătură cu acest pachet relativ modest de stimulare a economiei este deficitul fiscal. Și va rămâne un subiect esențial pentru România în acest an și nu numai. Problema rămâne deficitul bugetar, pe care îl văd la aproape 8% din PIB”, a adăugat Tătaru.

”Anticipez o relativă stabilitate a cursului de schimb, văd undeva spre finalul anului un curs leu-euro de 4,88, posibil 4,9 lei pentru un euro. Deprecierea leului e mică în comparație cu țările din regiune care au suferit căderi de chiar 5%. În privința dobânzilor, cred că mai este loc de scădere, văd ROBOR 3 luni undeva la 2% pe finalul anului”, a conchis Tătaru.