Primăria Oradea a semnat cu Elsaco un contract de aproape 20 de milioane de euro în cadrul celui mai important proiect geotermal din România din ultimii ani, care presupune producerea agentului termic în cartierul Nufărul I din Oradea, prin valorificarea energiei geotermale în asociație cu pompe de căldură. ”Se discută despre posibilitățile de a extrage energia termică în zona Călimănești-Căciulata și chiar în zona Bucureștiului. Deosebit de interesantă ar fi realizarea unei lucrări de prospecțiune geologică, să avem o hartă a potențialului acestei energii geotermale, o resursă extraordinar de interesantă, ieftină și ecologică”, a declarat, pentru Energynomics, Valeriu Iftime, Președinte al Consiliului de Administrație al grupului de companii Elsaco. „În 2023 ne propunem să dezvoltăm ceea ce știm să facem cel mai bine, partea de energetică. Așteptăm provocările din PNRR, pentru câteva orașe care au aplicat pe partea de surse de energie termică în cogenerare și pentru care suntem pregătiți să facem oferte”, a adăugat Valeriu Iftime.
Care este tehnologia și care sunt parametrii tehnici ai proiectului geotermal Nufărul? Cum va funcționa, efectiv, sistemul geotermal? Când vor începe lucrările și când vor fi terminate? Care a fost valoarea totală a proiectului? Mai există astfel de proiecte și în alte regiuni din România?
Proiectul de la Oradea este poate cel mai mare proiect din România care utilizează energia geotermală și clar vorbim despre o premieră națională pe partea de inovație. Proiectul nostru presupune realizarea unui foraj la o adâncime de aproape 3 km pentru extracția apei geotermale, realizarea stației termice geotermale și a două stații de reinjecție, instalarea pompelor de căldură, realizarea de rețele de transport pe o lungime de aproximativ 22 de km și 277 de mini-puncte termice la consumatori. Este un proiect integrat: extragere, prelucrare prin pompe de căldură și schimbătoare de căldură și apoi, transportul energiei la consumatorul final.
Valoarea lucrărilor este de aproximativ 20 de milioane de euro. Am demarat proiectul anul trecut, cu partea de proiectare, iar la finalul anului ar trebui să finalizăm. Puterea termică ce urmează a fi asigurată din energie geotermală, inclusiv cu aportul pompelor de căldură, va fi de circa 14 MW.
Trebuie să ai această șansă geografică să fii plasat pe o pungă de apă fierbinte, așa cum este zona Bihorului. De altfel, mai sunt proiecte în România, de dimensiuni mai mici, unde s-au efectuat mai multe foraje. Se discută despre posibilitățile de a extrage energia termică în zona Călimănești-Căciulata și chiar în zona Bucureștiului. Deosebit de interesantă ar fi realizarea unei lucrări de prospecțiune geologică, să avem o hartă a potențialului acestei energii geotermale, o resursă extraordinar de interesantă, ieftină și ecologică.
Care sunt principalele investiții și proiecte ale companiei aflate în derulare, în domeniul energetic, în România? Ce planuri aveți pentru 2023/termen mediu și lung? Care sunt ultimele cifre ale anului în curs Q1 2023– cifra de afaceri, EBITA, număr de angajați?
Principalele proiecte pe care le avem acum în derulare vizează mai ales energetica urbană: reabilitarea rețelelor de termoficare din București, unde lucrăm la 3 din cele 5 loturi, reabilitarea rețelelor termice din municipiul Constanța, modernizarea sistemului de alimentare cu energie termică a municipiului Gheorgheni. Gestionăm și proiecte ce au în vedere modernizarea infrastructurii de apă și canalizare: reabilitarea și extinderea a două stații de tratare apă din Slatina, lucrări de irigații pentru Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.
În 2023 ne propunem să dezvoltăm ceea ce știm să facem cel mai bine, partea de energetică. Așteptăm provocările din PNRR, pentru câteva orașe care au aplicat pe partea de surse de energie termică în cogenerare și pentru care suntem pregătiți să facem oferte.
În același timp urmărim îndeaproape subiectul sistemelor SCADA pentru companiile de apă și am adjudecat lucrări importante în orașe precum Timișoara, Slatina, Valea Nirajului (Mureș), Drobeta-Turnu Severin, Buzău, Brăila.
Anul 2023 pare unul provocator pentru grupul Elsaco. Dacă anul trecut am realizat, pentru tot grupul, o cifră de afaceri de 130 de milioane de euro, anul acesta ne propunem să realizăm o cifră de afaceri de 200 de milioane de euro și evoluția din primul trimestru ne confirmă previziunile. Ținta noastră este o rată a profitului brut de 5-8% din cifra de afaceri. În ceea ce privește numărul de angajați, la nivel de grup personalul propriu este de aproape 600, iar cu tot cu subcontractanții care lucrează exclusiv pentru Elsaco ajungem la aproape 1.000 de persoane.
Care sunt principalele schimbări survenite după conflictul din Ucraina în costuri (CAPEX) și materii prime, și viteza de execuție a proiectelor? Pe ce segmente de piață mizați?
Conflictul din Ucraina a schimbat contextul economic și am în vedere mai ales producția de metal din Donețk, una din regiunile care aveau fabrici pentru tot ceea ce înseamnă produse din oțel. Conflictul a determinat creșterea prețurilor și a timpilor de livrare, iar efectul s-a resimțit clar în 2022. În acest moment lucrurile s-au reglat, acum sunt și alți furnizori care au preluat solicitările de pe piață, nu se mai resimte atât de tare efectul conflictului. Am văzut câteva forumuri economice care se vor desfășura în zonă (Varșovia, București) și se simte nevoia de pregătire pentru investițiile viitoare, iar Ucraina poate deveni un șantier imens și va fi foarte mult de muncă în tot ceea ce înseamnă infrastructură, mai ales în ceea ce știm să facem noi: infrastructură energetică și de alimentare cu utilități – apă și canalizare, gaz.
E clar că există o hemoragie de finanțare în domeniul infrastructurii energetice și de apă. În afară de proiecte finanțate prin POIM – București, Constanța, Râmnicu Vâlcea, Bacău, Timișoara, vor fi și proiecte finanțate prin PNRR și Fondul de Modernizare.
Este foarte interesantă și zona de energie regenerabilă – proiecte fotovoltaice, unde suntem un jucător important astăzi printr-o firmă din grup (Elsaco Solutions) care instalează aproximativ 5 MW pe lună și vrem să creștem această limită. De asemenea, sunt câteva proiecte de energie eoliană pe care le dezvoltăm, parcuri de aproximativ 200 de MW fiecare, unul în Botoșani și unul în zona Buzău-Brăila, noi suntem doar dezvoltatorul, dar suntem în zona de a implementa, de a construi, având în vedere experiența noastră de antreprenor și competențele pe care le au managerii de proiect din grupul nostru. Așadar, ne focusăm pe piața de energie, energie regenerabilă, cogenerare de înaltă eficiență, rețele de transport și distribuție a energiei termice, construcția și modernizarea stațiilor de tratare și epurare a apelor uzate.
Cum vedeți, din punct de vedere personal, evoluția economică a României în următoarea perioadă?
Sunt foarte optimist că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună, mai ales în domeniul energiei, unde sunt alocate foarte multe fonduri. Viitorul nu poate să nu arate bine. Și noi suntem acum mai maturi, știm foarte bine ce avem de făcut, avem o bună organizare și ideea de a construi în România, cu alte cuvinte am devenit un jucător foarte bun.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din iunie 2023 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
