Acesta este transcriptul mesajului transmis de Varinia Radu, partener CMS-Cameron McKenna, cu prilejul Energy Strategy Summit, desfăşurat pe 4 iunie la Palatul Cantacuzino din Buşteni.
Bună dimineaţa doamnelor şi domnilor, aş vrea să încep prin a spune că anul 2015 pentru România este un an de cotitură care va influenţa probabil capacitatea de dezvoltare a sectorului energetic în următorii 10-20 de ani, având în vedere contextul schimbărilor de paradigmă economică şi geopolitică, atât în plan regional, cât şi în plan global. De aceea, contribuţia tuturor factorilor decizionali, a mediului de afaceri, academic, precum şi a experţilor din domeniu este vitală pentru a structura şi a reforma un sistem legislativ stabil şi atractiv pentru promovarea acestui sector.
În acest regim de volatilitate, mai ales a preţului petrolului, România are că priorităţi creşterea siguranţei energetice şi limitarea dependenţei de resurse energetice de import, diversificarea surselor de import şi a rutelor de transport al resurselor din import. Potrivit strategiei energetice scrise în anul 2007, actualizată pentru intervalul 2011-2020, reformarea sectorului energetic românesc trebuie să ia în considerare şi estimările privind producţia de energie primară, care nu va creşte în următoarele 2-3 decade. Reducerea gradului dependenţei de importurile de energie primară va depinde în mare măsură de descoperirea prin explorare a unor resurse comerciale noi care să fie aduse în piaţă într-un termen apropiat, rezonabil. Va conta, de asemenea, eficientizarea exploatărilor resurselor convenţionale şi evaluarea economicităţii unor resurse greu accesibile până în acest moment, fie din cauza localizării lor geologice sau geografice, fie din lipsa tehnologiei şi know-how-ului necesare.
Atragerea şi stimularea investiţiilor în acest scop se vor cristaliza odată cu lansarea noului pachet fiscal care va repoziţiona România în topurile de specialitate, care analizează condiţiile comercial-fiscale în industria petrolieră şi sperăm că va genera rezultate concrete cu ocazia următoarei runde de licitaţie publică pentru concesiuni petroliere, anunţată de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale pentru toamna acestui an.
Descoperirile din Marea Neagră trebuie să fie însoţite de punerea în aplicare a unor programe care să stimuleze dezvoltarea infrastructurii specifice necesare sectorului off-shore. Directiva europeană referitoare la politicile de securitate în off-shore va trebui transpusă în legislaţia locală foarte curând. Este important modul în care se vor pune bazele noii entităţi care să gestioneze această activitate specială, deoarece Marea Neagră are potenţial să atragă investiţii semnificative pe termen lung şi să asigure surse alternative de alimentare cu petrol şi gaze, nu doar pentru România, ci chiar pentru întreagă zonă de Sud-Est a Europei.
Reformarea sectorului energetic românesc trebuie să analizeze şi să prognozeze evoluţiile sectoarelor interdependente, în acest sens nu se poate vorbi de dezvoltarea acestei industrii fără atragerea investiţiilor private, fără derularea unor parteneriate public-private eficiente. Implicarea sectorului privat este un instrument ce poate aduce în România capital străin, expertiză, tehnologie modernă şi modele de bune practici acceptate în plan internaţional. În plus consultările mediului de afaceri şi a asociaţiilor profesionale aduc în prim plan realităţile din câmpul operaţional şi lacunele cadrului de reglementare. Devin vizibile astfel problemele întâlnite de opreratori în practică, în activitatea de zi cu zi, întreaga lor complexitate şi consecinţele cuantificabile prin date concrete.
Alături de volatilitatea preţului petrolului care pune presiune pe bugetele de investiţii şi strategiile de dezvoltare, presiunea exercitată de povara fiscală impusă în special în zona de upstream trebuie balansată prin politici de stimulare. Vorbim de încurajarea explorării de frontieră la mari adâncimi, de continuarea reactivării şi recuperării de resurse din câmpurile mature, de recunoaşterea riscului comportat de explorarea neconvenţională sau off-shore. Reformarea regimului fiscal trebuie să ia în considerare modelul unor jurisdicţii cu profil similar al producţiei de hidrocarburi. Atractivitatea investiţională presupune de asemenea şi un regim legislativ stabil, transparent şi predictibil, adaptat la modificările pieţelor volatile, care să asigure recuperarea investiţiilor în condiţiile asumării de către participanţi a unor riscuri operaţionale şi financiare ridicate. Proiectele din acest domeniu se caracterizează printr-o durata de desfăşurare îndelungată unde producţia vine uneori chiar şi după 10 ani de la începutul explorării, interval care în mare parte presupune doar finanţare cu capitaluri substanţiale.
Dincolo de chestiunile interne care grevează activitatea de zi cu zi a industriei, România are de analizat principiile propuse de noua strategie privind uniunea energetică europeană publicată în februarie. Deşi documentul nu aduce schimbări dramatice în ceea ce priveşte liniile prioritare stabilite anterior, transpare în prim plan ideea de solidaritate care poate conferi României un rol important în zonă, fiind ţara cu cel mai scăzut grad de dependenţă de importuri de gaze naturale din Europa de Sud-Est.
Nu în ultimul rând un alt principiu central se referă la promovarea cercetării inovaţiei, competitivităţii. România are o istorie de peste 150 de ani de petrol şi gaze în care s-a făcut cunoscută atât prin performanţă academică, inovaţie şi cercetare în tehnologie, cât şi prin utilaje şi echipamente produse local şi exportate cu succes pe piaţa mondială, România are acum şansa să recupereze decalajul accentuat de perioada comunistă şi să redevină un jucător cu adevărat competitiv.
Mulţumesc.