Am primit la redacţie scrisoarea unui grup de iniţiativă autointitulat „Grupul de susținători ai proiectelor inteligente în agricultură”. Considerăm că mesajul şi informaţiile puse la dispoziţie merită o vizibilitate mai mare, astfel că am decis publicarea acestui mesaj chiar înainte ca acest grup să capete o formă instituţională.

Stimate domnule Gabriel Avacaritei,

La ora la care redactăm această scrisoare, la Paris tocmai s-au încheiat lucrările Conferinței Internaționale privind schimbările climatice (COP 21), considerat un moment istoric de cotitură în lupta împotriva schimbărilor climatice și a poluării.

Ne alăturăm și noi zecilor de milioane de oameni care salută o decizie ce ar putea schimba soarta omenirii și folosim acest prilej pentru a atrage atenția asupra unui mod simplu și economic, atât la nivel individual, cât și la nivelul întregii economii, pentru a sprijini diminuarea poluării.

Susținerea proiectelor inteligente în agricultură, în sensul creșterii suprafețelor cultivate cu plante ușor de întreținut – ce pot fi folosite ca materie primă pentru alte industrii – reprezintă, în opinia noastră, cea mai la îndemână soluție.

Reducerea consumului de combustibili fosili, cum s-a stabilit prin COP 21, înseamnă creșterea consumului de combustibili alternativi sau, în primă fază, diminuarea nivelului de compuși toxici eliminați în atmosferă de combustibilii folosiți în prezent. Aprofundând această teorie, am descoperit că există o Directivă europeană care dispune creșterea graduală a procentajului de biodiesel din carburanți, directivă care a fost preluată și de România. Există chiar o Hotărâre de Guvern care stabilește creșterea acestui procentaj de la 5 la 6,5%, începând cu ianuare 2016, ceea ce înseamnă că avem cadrul necesar, nu doar pentru a respecta noul acord de climă, dar şi pentru a crește veniturile statului aplicând o astfel de prevedere.

Această afirmație nu ne aparține doar nouă, grupului care susținem proiectele de agricultură inteligentă, este concluzia pe care au formulat-o deja și cercetători de la Facultatea de Geoștiințe din cadrul Universității din Utrecht. O analiză independentă efectuată de aceștia a arătat că în România, agricultura este fragmentată, dimensiunile fermelor agricole sunt între 1,8 și 3 hectare și aproape un milion de hectare de teren arabil sunt complet nefolosite.

Cultivarea unei suprafețe de 10% din terenul viran cu rapiță, necesară producției de biodiesel, ar aduce venituri importante economiei naționale și, nu în ultimul rând, ar avea o influență pozitivă asupra protejării mediului înconjurător și reducerii poluării. Pentru că ne preocupă viitorul climatic pe care-l lăsăm moștenire urmașilor noștri, am pregătit un infografic în care am încercat să demonstrăm necesitatea, dar mai ales utilitatea, creșterii suprafețelor cultivate cu rapiță în România.

Un grup de susținători ai proiectelor inteligente în agricultură