În timp ce întreaga industrie energetică așteaptă cu nerăbdare răspunsul Bruxelles-ului la prezentarea de către autoritățile române a noii scheme prevăzute de OUG 119, ministrul Energiei, Virgil Popescu, anunță că s-a întâlnit cu omologul bulgar Hristov Rossen ”pentru a discuta despre importanța cooperării regionale”, conform paginii de socializare a lui Virgil Popescu. Industria se așteaptă ca prezentarea OUG 119 să fie criticată aspru de către oficialii CE, iar ordonanța să sufere modificări majore. Să nu uităm că acționarii companiilor afectate de OUG 119 au în management, în România și în afara ei, active de sute de miliarde de euro și sunt perfect capabili să poate un lobby puternic la Bruxelles.
”Astăzi mă aflu la lucrările Consiliului Energiei, care se desfășoară la Bruxelles. Cu această ocazie am avut o întâlnire bilaterală cu ministrul Energiei din Bulgaria, Hristov Rossen, pentru a discuta despre importanța cooperării regionale pentru operaționalizarea Platformei Energetice europene pentru achiziția în comun a gazelor naturale precum și operaționalizarea coridorului Vertical de gaze naturale și a celui Transbalcanic, pentru a asigura o stabilitate energetică crescută în regiune.
”De asemenea, România și Bulgaria își vor uni forțele privind pregătirile pentru iarnă și rolul resurselor indigene cu producție în bandă în asigurarea independenței energetice și a securității în aprovizionare”, se arată în comunicatul lui Virgil Popescu de pe Facebook. Deocamdată, nimic despre OUG 119.
”Vineri, 9 septembrie, are loc întâlnirea extraordinară a Consiliului Uniunii Europene, care va dezbate măsurile propuse de Comisia Europeană pentru reducerea prețurilor energiei în această iarnă. Printre acestea se numără plafonarea temporară a prețurilor și gazul metan provenit din Rusia, decuplarea prețului gazului de energia electrică, acesta fiind cel care ridică prețul pe întregul lanț de producție, modificarea unor reguli de piață pentru a crea lichiditate, dar și măsuri care să limiteze consumul de gaze fosile, cum ar fi reducerea cererii și încurajarea economiei de energie și asigurarea implementării măsurilor din RePowerEU”, susține ONG-ul de mediu Bankwatch.
Prin RePowerEU Comisia Europeană își propune ca în 2030 circa 45% din energia UE să provină din surse regenerabile, peste jumătate față de nivelul actual. Pentru atingerea acestui obiectiv sunt necesare sute de miliarde de euro, investiți și cu sprijinul UE, care alocă fonduri importante țărilor membre. Aceste costuri vor fi compensate parțial de economiile anuale de 84 de miliarde de euro din reducerea importurilor de combustibili fosili, se arată în planul Uniunii Europene.
Ce va avea, de fapt, România de făcut
Printre discuții se va avea în vedere și programul de eficiență energetică și economisire al fiecărei țări, prin reducerea obligatorie a consumului de electricitate la vârf de consum – măsură propusă de UE, dar nu și de România.
”OUG trebuie modificat pentru a cuprinde obligația pe care UE o va impune. Metode de impunere a acestei obligații sunt similare cu cele folosite înainte de 1989:
– Modificarea programului societăților comerciale, astfel încât să se modifice profilul de consum
– Introducerea unor bonusuri / taxe pe tranzacțiile realizate pe energia electrică livrată în orele de vârf de consum (posibil doar la cei cu contoare inteligente)
– Întreruperea livrării energiei la vârf de consum, după modelul existent înainte de 1989 în România (puțin probabilă)”, susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Se va mai avea în vedere, cel mai probabil, reglementarea marjei comerciale a producatorilor de energie cu costuri reduse (energie regenerabilă) care fac profituri mari, excepție fiind profiturile care vor fi reinvestite.
OUG 119/2022 nu are o măsură de reducere a marjei comerciale a producătorilor de energie regenerabilă. Din nou, OUG nu prevede asigurarea de surse financiare (cel mai probabil garanții guvernamentale) care să asigure sprijinul necesar companiilor de furnizare și trading, astfel încât acestea sa continue tranzacționarea futures, să își respecte contractelor forward și să mențină lichiditatea crescută a piețelor de energie și gaze naturale, evitând astfel blocajele piețelor.
”Măsurile din OUG 119/2022 sunt radical opuse acestei măsuri. România tocmai a elaborat un plan de măsuri care adâncește riscul de blocaj financiar și descurajează furnizorii și traderii să tranzacționeze”, comentează Chisăliță.
Plafonarea prețului gazelor rusești e o altă posibilă măsură, deși, teoretic, în curând nu va mai exista gaz rusesc furnizat, din cauza sancțiunilor.
”În OUG 119/2022 nu a existat o astfel de măsură. Dacă măsurile UE vor avea caracter obligatoriu OUG trebuie modificată cu cuprinderea acestor măsuri. Această decizie va adduce România în situația în care probabil nu va mai beneficia de gaze din import (conform declarațiilor președintelui rus) cu impact asupra asigurării cu gaze pe tot parcursul iernii, la nivelul tuturor consumatorilor, în orice moment.”
În concluzie, măsurile UE nu se regăsesc în OUG 119, ceea ce determină anularea OUG recent aprobată și realizarea unei alteia, crescând haosul de pe piața de gaze și energie electrică.
”Consumatorii, instituțiile, producători, furnizori etc., după ce s-au apuca să schimbe software, proceduri, instrucțiuni se vor trezi în situația ca peste câteva zile să o ia de la capăt”, conchide Chisăliță.
