Membrii programului „Viitorii Lideri Energeticieni din România”, inițiat și coordonat de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei au analizat întrebările lansate de Departamentul pentru Energie.

Iată o selecție a răspunsurilor care reprezintă punctul de vedere VLER.

De aici puteți descărca mesajul integral adresat Departamentului.

Care credeţi că ar fi cele mai importante trei măsuri pentru atragerea investiţiilor în sectorul energetic românesc?

Este necesar ca interesul investițional să se concentreze atât asupra retehnologizării și modernizării capacităților existente, în special în cazul centralelor convenționale, cât și asupra dezvoltării de noi capacități, cu precădere în domeniul interconectării la nivel regional. O importantă măsură generală este asigurarea unui cadru stabil, predictibil, favorabil și transparent din punct de vedere tehnic, economic, comercial, legal, social și de mediu – transpunerea directă a acesteia se poate realiza în primul rând printr-o stabilitate și siguranță politică. De asemenea, este necesară relaxarea fiscalității și eficientizarea administrativă prin reducerea birocrației.

Care credeţi că ar trebui să fie rolul statului în sectorul energetic românesc?

Având în vedere contextul european, perspectiva asupra rolului statului trebuie să ia în considerare întregul sector energetic comunitar.

Consolidarea rolului actual pe care companiile energetice de stat îl dețin pe plan intern nu se poate realiza decât prin extinderea și impunerea în piața europeană, mai ales datorită contextului de integrare a piețelor locale de energie într-o piață comună.

Tendința existentă de reducere a rolului statului ca proprietar al sectorului energetic va impune ca acesta să joace eficient, obiectiv și activ alte roluri:

• „reglementator” – prin autoritatea de reglementare
• „arbitru” – prin operatorii de transport și sistem
• „producător” – prin principalele capacități de producție deținute
• „administrator”
• „mediator”

Astfel, statul poate contribui la conturarea unei viziuni clare, stabilizarea prețurilor finale, facilitarea dialogului între principalele părți implicate, facilitarea finanțării, stabilirea și îndeplinirea obiectivelor naționale, precum și la crearea unei politici sustenabile în domeniul energetic.

Care consideraţi că va fi evoluţia cererii de energie electrică, gaze naturale şi carburanţi în perioada 2014 – 2035 în România?

Consumul de energie electrică electrică va avea o evoluţie cu o volatilitate crescută pe fondul unui trend constant pentru următorii 10 ani, ulterior estimându-se o ușoară creștere de maxim 1% pe an până în 2035.

Consumul de gaze naturale va evolua negativ având în vedere creşterea preţurilor pe întreg lanțul de producere, transport, distribuție și înmagazinare. Este foarte probabil ca cea mai importantă scădere să se înregistreze la nivelul populaţiei şi operatorilor economici care utilizează această sursă pentru energie termică, reprezentând o reală oportunitate pentru alte surse mai accesibile precum energia electrică.

Singura soluție de redresare în acest domeniu este reprezentată de dezvoltarea producției interne, respectiv exploatarea comercială a zăcămintelor din Marea Neagră sau a zăcămintelor de gaze din argile gazeifere, cu impact direct asupra prețului (cea mai optimistă prognoză este anul 2020).

Pentru consumul de carburanți, caracterizat de o continuă creștere a prețului, se estimează de asemenea o volatilitate crescută pe fondul unui trend ușor ascendent (maxim 1%) datorat creșterii economice.

Care consideraţi că ar trebui să fie abordarea strategică a statului român în privinţa încălzirii populaţiei?

Statul trebuie să se orienteze către o strategie de promovare „a celui mai mic cost posibil”. O mare parte din beneficiarii sistemului centralizat de alimentare cu energie termică sunt asistaţi social prin subvenții, însă gradul de încasare este extrem de redus, fapt resimțit în valoarea datoriilor companiilor de stat din acest domeniu. În prezent, abordarea strategică a statului este fezabilă politic, chiar dacă nu este fezabilă economic. Deși actuala strategie socială este cea mai accesibilă pentru populație, aceasta nu este benefică sau sustenabilă pe termen mediu şi lung.

Consideraţi că promovarea tehnologiilor de producere a energiei cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră ar trebui să se facă printr-un sistem unitar sau printr-un sistem aplicat fiecărei tehnologii în parte?

Istoricul promovării acestor tipuri de tehnologii impune utilizarea unei metodologii flexibile și a unui sistem personalizat fiecărei tehnologii sau chiar unități de producere a energiei în parte, pentru a se obține rezultate benefice și a se evita investițiile de tip speculativ. De asemenea, mai multe sisteme de promovare (certificate verzi, tarife reglementate, contorizare netă etc.) pot conduce la efecte pozitive pe termen lung.

Care consideraţi că ar putea fi rolul cărbunelui în viitorul mix energetic românesc?

România are unul dintre cele mai echilibrate mixuri de energie din Europa, deși este „săracă” din punct de vedere al resurselor energetice. Cărbunele disponibil este de calitate inferioară, însă deține un rol esențial în asigurarea securității energetice, fiind prefigurat a asigura necesarul de energie pentru încă 20-40 ani.

a

VLER reprezintă Programul „Viitorii Lideri Energeticieni din România”, inițiat și coordonat de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei și aliniat la Programul “Future Energy Leaders“ promovat de Consiliul Mondial al Energiei (CME) pentru recrutarea celor mai buni profesioniști energeticieni din lume, care să poată contribui la dezvoltarea energeticii mondiale și ai cărui membri sunt nominalizați de Comitetele Naționale din fiecare țară membră CME.

Prezentul punct de vedere VLER a fost redactat de următorul grup de experți:
Daniela Dima, VLER | Smart Grids
Dorian Sidea, VLER | Rețele Electrice de Transport și Distribuție
George Popescu, VLER | Cărbune și alte resurse fosile
Luminița Durău, VLER | Cărbune și alte resurse fosile
Radu Bindiu, team leader, VLER | Piața de Energie Electrică și Gaze Naturale
George Constantin, team leader, VLER | Smart Grids

Autor: Gabriel Avăcăriței

Jurnalist experimentat atât în mass-media tradiționale, cât și în cele noi, Gabriel este redactorul șef al Energynomics din 2013. Excelentele sale abilități de comunicare, organizare a informației și editare sunt puse la treabă zi de zi, pentru a dezvolta proiectele platformei de comunicare Energynomics: site-ul, revista și evenimentele proprii.