Acasă » Electricitate » Volker Raffel, E.ON: Fără investiții în rețele, tranziția verde se va lovi de un zid

Volker Raffel, E.ON: Fără investiții în rețele, tranziția verde se va lovi de un zid

2 octombrie 2023
Electricitate
Bogdan Tudorache

Volker Raffel, CEO E.ON Romania, vorbește în cadrul unui interviu exclusiv pentru Energynomics despre noile tendințe și apetitul prosumatorilor, necesitatea extinderii și modernizării rețelelor de distribuție, dar și despre proiectul-pilot cu hidrogen și încălzirea sustenabilă.

 

Cum a evoluat anul acesta, până în prezent, cererea de proiecte verzi, atât pe segmentul rezidențial, cât și pentru marile companii?

Suntem într-un plin boom al energiei fotovoltaice, fapt confirmat și de cererea pentru soluțiile noastre, care este în creștere puternică, atât pe segmentul business, cât și pe cel rezidențial.

Pentru companii și municipalități, în 2022 am predat la cheie peste 120 de centrale fotovoltaice, de trei ori mai multe decât în 2021. În total, am ajuns la peste 300 de proiecte PV finalizate în România. Producția totală de energie fotovoltaică este de peste 68 GWh/an, cu o reducere a emisiilor de CO2 de aproximativ 18.500 de tone în fiecare an.

Dar acesta a fost doar începutul acestui boom, care are loc chiar acum, și care nu se va încheia prea curând.

Cererea pentru E.ON Solar Home – soluția noastră de generare fotovoltaică la cheie pentru clienți casnici – a crescut puternic. Am depășit 1.000 de sisteme fotovoltaice instalate în 2022 și până în prezent, aceasta însemnând că am livrat 3 sisteme la fiecare 2 zile în ultimele 20 de luni. Deja vedem că ritmul crește și mai mult, pentru că o parte dintre cei care au dosarele aprobate în programul Casa Verde vin la noi să cumpere și să le instalăm sisteme fotovoltaice de la 3 kW la 15 de kW.

Clienții noștri aleg E.ON pentru calitatea soluțiilor, a echipamentelor și serviciilor pe care le oferim, inclusiv post vânzare. De exemplu, furnizorii mici pot eșua și nu vor mai fi prezenți dacă aveți nevoie de ei ulterior pentru reparații sau alte servicii. De aceea atât de mulți clienți aleg acum E.ON.

Ne concentrăm și pe zona de încălzire sustenabilă. Deși suntem destul de în urmă în România, interesul pentru pompe de căldură pentru încălzirea și răcirea casei este în creștere și noi ne propunem să fim cât se poate de prezenți și pe acest segment de piață. Cei care optează pentru instalarea unei pompe de căldură primesc din partea noastră o soluție „la cheie”. Asigurăm consilierea, livrarea echipamentelor, instalarea sistemului, punerea în funcțiune și mentenanța. Aceste echipamente au costuri reduse de funcționare și sunt mai eficiente energetic decât sistemele pe combustie.

Această tehnologie funcționează bine în toată țara, dar prezintă un interes deosebit mai ales în zonele fără alimentare cu gaz, unde sunt disponibile și sisteme de încălzire/răcire moderne și eficiente. Este adevărat că la început este nevoie de o investiție pe care încercăm să o facem atractivă prin ofertele noastre. Sunt convins că pentru o Românie sustenabilă și statul va sprijini achiziția și instalarea de pompe de căldură așa cum se întâmplă în celelalte țări europene, pentru aceasta fiind disponibile fonduri europene.

Suntem implicați, totodată, încă din 2018, în construcția infrastructurii și soluțiilor pentru dezvoltarea transportului sustenabil. La finalul primelor opt luni din 2023 am ajuns la un total de 375 puncte de încărcare a mașinilor electrice.

Ne implicăm și în dezvoltarea unei rețele naționale de stații publice de încărcare de-a lungul principalelor coridoare de transport, prin intermediul proiectului CONNECT-E, cofinanțat din fonduri europene, dar de asemenea finanțat și de noi.

E.ON va derula, în următorii doi ani, un proiect european ce prevede instalarea a 60 de puncte de încărcare ultra-rapide de 150 kW. Aceste stații vor reprezenta o îmbunătățire semnificativă a infrastructurii de încărcare a mașinilor electrice, oferind utilizatorilor posibilitatea de a-și încărca mașinile electrice într-un timp mult mai scurt.

 

Care sunt obstacolele care frânează dezvoltarea proiectelor verzi în România?

Pe parcursul dezvoltării produselor fotovoltaice ne-am confruntat cu mai multe provocări, inclusiv cele de natură legislativă și de reglementare, legate de autorizații/licențe, disponibilitatea specialiștilor în domeniu și chiar pe partea de achiziție a produselor/componentelor necesare. Totuși, anul acesta lucrurile stau puțin mai bine și, în plus, avem acum suficiente stocuri pentru a susține cererea pieței.

Dar cea mai mare problemă este pe partea de distribuție. La E.ON suntem convinși că investițiile prosumatorilor și ale producătorilor de energie fotovoltaică sunt foarte importante pentru România. Ajută mediul înconjurător, iar electricitatea produsă va permite României să aibă mai des energie abundentă și, prin urmare, mai ieftină.

De asemenea, în domeniul distribuției facem tot ce ne stă în putință pentru a sprijini povestea de succes a prosumatorilor. Cu toate acestea, nevoia de investiții este uriașă pentru modernizarea urgentă a rețelei, iar înghețarea tarifelor de distribuție din anii trecuți a frânat acest proces. Pentru a face investițiile necesare în rețeaua de distribuție este nevoie doar de o mică creștere a unei componente din factura de energie electrică, dar care ar permite rețelelor să se dezvolte astfel încât să poată prelua și livra corespunzător energia electrică produsă de fotovoltaice în cantități de mărimea celor produse de unitățile centralei nucleare de la Cernavodă!

Din aceste motive, în prezent, prosumatorii sunt o mare provocare pentru noi. Sunt mândru de compania noastră de distribuție, Delgaz Grid, care a îmbunătățit felul în care gestionăm documentele și avizele pentru prosumatori. Trebuie în continuare să optimizăm integrarea loc în rețea pentru a evita perturbările. De asemenea, proiectele mari pe regenerabile necesită consolidarea rețelei și investiții mari pentru a fi integrate.

Chiar dacă ne vom întări rețeaua de distribuție, sunt convins că fiecare nou program pentru PV trebuie să vină și cu capacități de stocare, fie că este vorba de baterii sau de mașini electrice.

Este o șansă imensă și, în același timp, și o provocare: în 2022 am conectat la rețea 3.759 de prosumatori, mai mult decât dublu față de 2021. În total, la sfârșitul anului 2022, erau conectați la rețea 5.505 prosumatori. Anul acesta, numai în primele 8 luni, am conectat la rețea 6.463 de prosumatori, cu circa 70% mai mulți față de întreg anul 2022. Astfel, la acest moment avem aprox. 12.000 de prosumatori conectați, iar până la sfârșitul anului ne așteptăm să mai avem încă circa 5.000 de prosumatori, ceea ce ne va duce la o cifră de aproximativ 17.000 de prosumatori în rețeaua Delgaz Grid.

Având în vedere cererea crescândă de energie electrică și numărul de solicitări de conectare care se acumulează, rețeaua riscă să se confrunte cu congestii și avarii. Deja se întâmplă acest lucru în câteva țări europene.

Ungaria, de exemplu, a emis recent o interdicție privind conectarea la rețea a noilor surse distribuite. În mod similar, rețelele estoniene și olandeze sunt acum foarte aglomerate, până la punctul în care există temeri că nu vor putea permite noi conexiuni.

Avem, așadar, chiar în fața noastră, cea mai mare transformare a sistemului energetic de la electrificare și gazeificare încoace. Cheia rezolvării acestei situații stă în investiții masive, mult peste nivelurile istorice necesare pentru întărirea și modernizarea rețelelor. De asemenea, sunt necesare proceduri mai rapide și simplificate pentru autorizarea construcției rețelelor, pentru ca infrastructura să țină pasul cu dezvoltările care se fac în direcția „zero net”.

Vorbesc despre o abordare capabilă să anticipeze și să trateze adecvat realitatea că rețelele trebuie întărite și dezvoltate astfel încât să poată să integreze mai multe proiecte din surse regenerabile și să poată susține electrificarea fără precedent a transporturilor, clădirilor și industriei pentru a se potrivi cu viteza și amploarea necesare tranziției energetice.

Încă o dată: nu putem face toate acestea fără o nouă abordare, diferită, din partea autorităților de reglementare și a legiuitorilor. O politică energetică ce scapă din vedere distribuția blochează cheia pentru dezvoltarea producției de energie electrică în România.

 

Comparativ cu România, cum se dezvoltă în Europa, în diferitele țări în care sunteți prezenți, proiectele care vizează energia solară și eoliană?

Există o mare diversitate de sisteme de sprijin pentru energia regenerabilă în țările europene. Printre mecanismele cheie, în politicile naționale sunt de exemplu: tarife reglementate pentru micii producători de energie regenerabilă (Feed-In Tariff), obligații de cotă cu certificate verzi tranzacționabile, garanții pentru împrumuturi, granturi pentru investiții, stimulente fiscale etc.

Prin urmare, datorită schemelor de sprijin, ca și în România, în toate țările europene vedem o avalanșă de proiecte PV.

Însă – reiau ideea – cu ce ajută mii de panouri fotovoltaice, dacă acestea fie nu sunt conectate, fie nu funcționează din cauza constrângerilor care țin de rețea? Sunt necesare investiții imense până în 2030, de zeci de miliarde de euro pe an la nivel european, mai ales în rețele. Noi vrem să investim și mai mult, așa cum spuneam mai devreme. Dar aceste investiții se recuperează prin tarife. De aceea, nu a fost o decizie înțeleaptă să se înghețe tarifele de distribuție pentru un an. Din cauza acestei decizii a ANRE ne confruntăm cu un deficit de numerar.

Prin urmare, Delgaz Grid a trebuit să ia credite de la bănci pentru a finanța proiectele de modernizare a rețelelor, iar acești bani sunt scumpi.

Intenționăm să atragem circa 500 de milioane de euro din fonduri UE în următorii câțiva ani. Dar fondurile UE sunt doar pentru cofinanțare, astfel că fiecare proiect necesită și completări din sursele proprii ale companiei. Absorbția cu succes a fondurilor UE și investițiile din surse proprii necesită un cadru de reglementare stabil și stimulativ pentru 2024 și în anii ce vor urma.

Pe de altă parte, proiectele UE sunt o șansă unică pentru România. Pentru obținerea cofinanțării din fondul de modernizare, pentru fiecare leu investit primești 4 lei în plus! Dacă investiția de 1 leu nu se face din cauza unei politici greșite, ar însemna că 4 lei în plus nu  vor veni pentru a impulsiona infrastructura energetică românească să devină cu adevărat modernă în câțiva ani.

Fără aceste investiții masive tranziția energetică se va lovi de un zid!

 

Cum evoluează proiectul-pilot cu hidrogen?

20HyGrid progresează foarte bine, ne-am bucurat de deschidere, în primul rând din partea clienților noștri care ne susțin în realizarea acestui proiect, unul în premieră în România, dar și din partea autorităților locale și centrale.

La Dârlos, județul Sibiu, au fost finalizate recent testele acasă la cei 50 de clienți selectați, rezultatele fiind conform așteptărilor, respectiv toate aparatele funcționând fără nicio problemă cu amestec de gaze naturale (80%) și hidrogen (20%), alimentarea fiind făcută cu o butelie ce conține acest amestec. Aici, Delgaz Grid începe pregătirile pentru ultima parte din etapa a 2-a din această localitate, respectiv testarea amestecului de gaze naturale și hidrogen prin introducerea acestuia direct în rețeaua de distribuție a gazelor naturale.

Proiectul va fi finalizat în 2024, iar rezultatele vor servi drept model de bună practică pentru viitoarele proiecte și pentru utilizarea hidrogenului în diferite domenii, inclusiv pentru încălzire, prepararea apei calde menajere și a hranei.

 

_____________________________________________

Interviul a apărut inițial în numărul din septembrie 2023 al Energynomics Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *