Care sunt principalele realizări ale E.ON în România, care este impactul schemei de sprijin pe segmentul de furnizare, ce soluții există pentru a avea prețuri accesibile la energie și de ce anume au nevoie operatorii de distribuție pentru a susține în continuare investițiile în rețele sunt câteva dintre subiectele abordate în cadrul unui interviu exclusiv acordat Energynomics de Volker Raffel, director general al E.ON România.
Cât a investit grupul în România până în prezent? Care sunt principalii KPI realizați în 2022 și ce investiții aveți în plan pentru 2023?
E.ON a depășit, anul acesta, pragul de 2 miliarde de euro investiți în România de la intrarea pe piață în 2005. Este o bornă simbolică care vine să demonstreze angajamentul nostru pe termen lung în România. Și aș menționa încă o cifră care tinde să treacă pe nedrept neobservată, și anume cei circa 2,8 miliarde de euro reprezentând taxele și impozitele virate în toți acești ani la bugetul de stat. Mai mult, susținem economia locală și mii de locuri de muncă prin colaborări cu 900 de furnizori direcți și cu aproximativ 2.300 de furnizori de produse și servicii de-a lungul întregului lanț de aprovizionare.
Unul dintre obiectivele noastre a fost ca cei circa 3,4 milioane de clienți să beneficieze de servicii de furnizare și distribuție la standarde europene. Am investit circa 1,5 miliarde de euro pe parte de distribuție din care majoritatea sumei (60-70%) strict în modernizarea componentelor de rețea. Alte capitole principale în care am investit sunt extinderile de rețea și digitalizarea, ceea ce a dus la reducerea semnificativă a timpilor de răspuns în cazul unor întreruperi.
Eforturile noastre și-au arătat efectele, astfel că suntem compania cu cea mai redusă perioadă de întreruperi din România, cu doar 89 de minute anul trecut, mult sub media pe țară de 130 de minute. Durata întreruperilor a scăzut cu 26% față de anul precedent, când indicatorul era de 120 de minute, și este de 20 de ori mai redusă comparativ cu cele 1.800 de minute/an, câte se înregistrau înainte de privatizarea din 2005. Am ajuns astfel la sub 100 de minute întreruperi neprogramate, ceea ce este în parametri europeni.
Referitor la distribuția de gaz, am modernizat 8.850 km de rețea, adică mai mult de 50% din rețeaua preluată la privatizare, iar, dacă ar fi să facem o comparație, asta înseamnă mai mult decât distanța București-New York. Totodată, pentru conectarea noilor consumatori am extins rețeaua cu circa 3.000 km.
În acest an ne-am propus să investim 690 de milioane de lei (140 milioane de euro), pe zona de distribuție, cu peste 3,6% mai mult față de anul anterior. Pentru anul viitor ne dorim să putem menține un nivel ridicat al investițiilor, măcar la același nivel cu anul acesta.
Cum a afectat criza proiectele de investiții, inclusiv proiectele finanțate din fonduri UE?
Pentru noi este o prioritate accesarea fondurilor europene, scopul principal fiind atingerea obiectivelor de modernizare, digitalizare și eficientizare a infrastructurii. Am reușit deja să finalizăm 9 proiecte. În prezent, avem 8 proiecte în derulare, în valoare de aproximativ 52,5 milioane de euro (257,5 milioane de lei), cu o cofinanțare de circa 37,1 milioane de euro (184 milioane de lei), care vizează modernizarea, automatizarea și digitizarea rețelei de distribuție, securitatea cibernetică etc.
Totodată, am depus documentația pentru finanțarea unui alt proiect în valoare de aproximativ 7,9 milioane de euro (38,7 milioane de lei), din care aproximativ 7,6 milioane de euro (37,2 milioane de lei) din fonduri europene, aflat în prezent în proces de evaluare la nivelul autorităților responsabile. Acest proiect vizează extinderea contorizării inteligente, modernizarea substațiilor și a liniilor electrice aeriene.
Nu îl ultimul rând, Delgaz Grid a dezvoltat primul proiect de interes comun smart grid din România, în parteneriat cu operatorii de transport din România și Ungaria, Transelectrica și MAVIR – Carpathian Modernized Energy Network – CARMEN. Valoarea totală estimată a proiectului este de aproximativ 129 milioane de euro, din care 83,5 milioane de euro corespund investițiilor Delgaz Grid. Proiectul CARMEN a fost inclus pe lista a cincea a Proiectelor energetice de Interes Comun (PIC), scopul fiind atragerea finanțării UE a aproximativ jumătate din bugetul total al proiectului, prin programul Connecting Europe Facility.
Ce ar trebui să le aducă anul 2023 investitorilor în ceea ce privește schimbările de pe piață pentru a depăși actuala criză energetică?
România își poate folosi punctul de plecare excelent în domeniul energiei pentru a gestiona criza chiar mai bine decât multe alte țări.
Deficitul brusc de gaze și energie electrică din întreaga Europă a dus la o concurență nesănătoasă la nivel european, în care toate statele și companiile „bogate” au intrat în competiție cu furnizorii care încearcă să furnizeze energie clienților casnici. Mai ales în cazul României, cu resursele sale de producție de gaze și energie electrică, nu am mai putut explica niciunui client de ce 100% din cantitățile de gaze/energie electrică trebuiau plătite la prețuri de import de criză, în timp ce România trebuie să importe doar aproximativ 10% din volume.
Noua soluție abordează aceste deficiențe și nu descurajează investițiile și, prin urmare, OUG 153/2022 este o soluție foarte potrivită. Ordonanța combină accesul clienților și al furnizorilor acestora la gazele și energia internă de la centralele electrice deja existente (ceea ce UE numește „centrale infra marginale”), care nu au costuri de producție modificate substanțial, cu o abordare de piață liberă pentru cantitățile rămase: dacă nu plătești prețul importatorilor, ei pot să meargă în altă parte și nu vei obține importurile, de care România are totuși nevoie.
Prin această abordare combinată putem atenua presiunea asupra prețurilor pentru o parte semnificativă a volumelor și putem face ca prețurile de criză să se aplice doar la restul, care trebuie să vină din importuri sau din producția în care costurile au crescut, cum ar fi, de exemplu, în cazul huilei.
În timpul unui astfel de regim interimar ar trebui să ne pregătim la revenirea la o piață liberalizată, dar asigurându-ne că aceasta funcționează chiar de la început într-un mod corect, lichid și transparent, cu tipuri de contracte viabile, cu bariere la intrarea în piață pentru companiile care doresc doar să profite în vremuri bune, dar care dispar în vremuri dificile, în conformitate cu o piață europeană reformată, care până atunci a depășit șocul geopolitic.
Ce se poate face pentru a accelera adoptarea unei definiții a consumatorului vulnerabil și pentru a rezolva principala problemă a pieței?
Legea consumatorului vulnerabil, adoptată anul trecut, a fost un pas înainte, însă aceasta a fost adoptată înainte ca criza energetică să se acutizeze și cred că trebuie actualizată. Legea trebuie completată astfel încât să devină funcțională, în sensul identificării cât mai corecte și complete a nevoilor energetice minimale și ar trebui să lege concret problema sărăciei energetice, inclusiv nevoile energetice minimale, de aspectul eficienței energetice, astfel încât această problemă să fie tratată într-un mod integrat.
Schemele de sprijin pentru investițiile în eficiența energetică a unei locuințe, cum ar fi instalarea panourilor fotovoltaice, iluminatul cu LED-uri, renovarea clădirilor, reprezintă soluția clară pentru depășirea crizei prețurilor la energie.
De exemplu, Italia are unul dintre cele mai inteligente sisteme de măsurare. Statul oferă consumatorilor un Superbonus, adică 110% din costurile de investiții în proiecte de eficiență energetică, prin intermediul unei scheme de reducere a impozitelor. Aceasta este finanțată cu bani europeni, ceea ce duce la o absorbție sporită a fondurilor UE de către Italia – un aspect pe care și România ar putea și trebuie să-l îmbunătățească.
Sarcina administrativă de a verifica dacă economiile de energie sunt reale este îndeplinită de companii private, ceea ce este fezabil pentru stat și care a stimulat și interesul multor actori din domeniu de a opera în mod transparent – acest lucru duce la un nivel crescut de echitate în sistemul fiscal. Această schemă este utilă pentru clienți din două puncte de vedere: consumul de energie este mai mic și își recuperează 110% din costurile de investiție. Statul câștigă prin creșterea echității sistemului fiscal, în același timp economisește bani și nu trebuie să subvenționeze acolo unde nu mai este nevoie să o facă, putând astfel să redirecționeze aceste sume și să le utilizeze pentru reducerea costurilor cu energia pentru alți consumatori.
Cred că și în România statul trebuie să ofere stimulente și avantaje fiscale consumatorilor pentru achiziționarea de echipamente eficiente energetic. De exemplu, centralele termice în condensare care reduc consumul cu până la 30%, aparatele de aer condiționat cu tehnologie Inverter care reduc consumul cu până la 33% și pompele de căldură care sunt de până la 5 ori mai eficiente decât cele pe gaz.
Care este situația actuală a schemei de plafonare și compensare? Cum reacționează băncile și cât de mult sprijin se mai poate aștepta din partea băncilor și din partea împrumuturilor de capital oferite de societatea-mamă?
E.ON a înregistrat o pierdere în valoare de aproape 100 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului, provocată de nerecunoașterea de către guvern a costurilor de achiziție a gazelor naturale și a energiei electrice pentru toți clienții din portofoliu și de impactul schemei de compensare pentru clienții casnici, precum și din cauza tarifelor de distribuție înghețate.
În cursul acestui an, am acumulat datorii financiar-bancare în valoare de 3,1 miliarde de lei (620 milioane de euro) pentru a cofinanța schema de sprijin. Numai în primele nouă luni ale acestui an, am împrumutat peste 9 milioane de lei (1,8 milioane de euro) pe zi (!!!) pentru a pre-finanța schema de sprijin.
Prin urmare, modificările la OUG 119, care se află acum la Camera Deputaților, trebuie să prevadă că statul își plătește datoriile la timp și în totalitate.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din decembrie 2022 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
