Lucrările de construire a primei locuinţe din Europa de Est cu un consum energetic aproape de zero au început în Corbeanca, lângă Bucureşti. Compania Wienerberger Sisteme de Cărămizi este cea care execută proiectul. Alte case asemănătoare, intitulate Case e4, se află în construcţie în Marea Britanie şi Germania. Compania urmărește să extindă proiectul şi în Bulgaria şi Ungaria, spune Corneliu Fecioru, membru în Consiliul de Administraţie, Vânzări şi Marketing al Wienerberger Sisteme de Cărămizi.

540 euro/metro pătrat pentru o casă cu consum energetic aproape de 0

Casa e4 care ar urma să fie finalizată în acest an și presupune o investiţie de 167.000 de euro, ceea ce înseamnă 540 de euro/metrul pătrat construit, comparativ cu o medie a pieţei de circa 400 de euro/mp. Corneliu Fecioru a precizat: „Un număr tot mai mare de români caută soluţii pentru concepte şi sisteme de construcţie eficiente energetic şi prietenoase cu mediul. Prin acest proiect, venim în întâmpinarea familiilor din România care îşi doresc locuinţe sănătoase, confortabile, construite din materiale naturale. (…)

Ne-am propus să arătăm că prevederile Directivei 31/2010 (Directiva de eficiență energetică – n.r) sunt fezabile în viaţa reală, se poate construi o locuinţă trainică, cu performanţe ridicate din punct de vedere energetic şi costuri apropiate de cele ale pieţei locale”. Potrivit Directivei 31/2010 a Parlamentului European, începând cu anul 2020, toate casele nou construite pe teritoriul Uniunii Europene trebuie să aibă un consum de energie aproape de zero.

Pompă de căldură și perete solar termodinamic, printre dotările casei

Având o suprafaţă construită de 310 mp şi o suprafaţă utilă de 190 de metri pătraţi, locuinţa este prevăzută cu parter, etaj şi mansardă. Pentru a avea un consum de energie fosilă aproape inexistent, locuinţa este prevăzută, printre altele, cu pompă de căldură, sonde geotermale forate în adâncime, staţie de preparare instant a apei calde menajere, încălzire prin pardoseală şi pereţi prin soluţii radiante, un perete solar termodinamic şi panouri solare, fiind utilizate pentru construire doar materiale termoizolante, spun proiectanții.

Aceştia au menţionat că există variante ale proiectului şi pentru alte zone ale ţării, fiind luate în calcul soluţii care implică utilizarea centralelor pe peleţi sau biocombustibili. Casa e4 va fi monitorizată atât în timpul realizării ei, cât şi ulterior, timp de doi ani, pentru a putea fi observate efectele acesteia din punct de vedere al eficienţei energetice.

„Vom face un proiect de cercetare, o teză de doctorat care să poată fi pusă la dispoziţia celor ce doresc să construiască astfel de case”, au menţionat sursele citate.  Ţara noastră trebuie să transpună în legislaţia autohtonă Directiva privind eficienţa energetică, în prezent aflându-se în procedura de implementare Directiva ce reglementează reabilitarea termică a imobilelor.

Reducerea consumului de energie a fost realizată doar în proporţie de 15-16%

Noua Directivă obligă la realizarea unui plan naţional de acţiune, care include şi o componentă privind reabilitarea clădirilor publice. Astfel, statele membre UE sunt obligate să înceapă încă din acest an lucrările de izolare termică a instituţiilor publice, unde s-a constatat că există cea mai mare pierdere de energie, 40% din pierderi provenind de la clădiri.

Un raport preliminar recent al Uniunii Europene arată că reducerea consumului de energie a fost realizată doar în proporţie de 15-16% şi că ţinta de 20% impusă pentru 2020 este foarte greu de atins. În aceste condiţii, pentru a accelera măsurile pe care statele membre trebuie să le ia, UE a adoptat noua Directivă privind eficienţa energetică.

Primăriile nu pot întocmi strategii energetice pentru localități

Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, a spus, recent, că ţara noastră are o problemă la nivelul autorităţilor locale. Primăriile nu au, în opinia sa, expertiza şi personalul necesare pentru întocmirea strategiei energetice a oraşelor şi a planului de acţiune, care include şi lucrările de reabilitare termică.

Iulian Iancu a precizat: „Din păcate, toate oraşele, inclusiv Capitala, nu au dus la bun sfârşit strategia energetică. Au ieşit din termen şi acum trebuie să o ia de la capăt. Ne trebuie de urgenţă un corp de experţi la nivelul fiecărui oraş, care să întocmească aceste planuri de acţiune. Din fericire, institutele de specialitate din ţară şi din străinătate au câteva proiecte concrete în România. Primăriile mai pot apela la firmele de specialitate, care atrag singure finanţarea necesară pentru implementarea programului de eficienţă energetică, iar municipalităţile plătesc gradual serviciul prestat”.

Implementarea Directivei privind eficienţa energetică presupune un efort investiţional important, numai pe partea de reabilitare termică fiind necesare miliarde de euro, apreciază Iulian Iancu. UE oferă granturi pentru izolarea clădirilor publice până în 2020.

Sursa

Bursa